rezulta — REZULTÁ, pers. 3 rezúltă, vb. I. intranz. A urma, a apărea ca o consecinţă logică; a decurge din..., a reieşi, a izvorî. ♦ (mat.; mai ales la calculele aritmetice) A avea drept rezultat; a ieşi, a da. – Din fr. résulter. Trimis de IoanSoleriu, 08 … Dicționar Român
desprinde — DESPRÍNDE, desprínd, vb. III. I. tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit, prins; a separa. 2. A rupe, a dezlipi şi a scoate sau a lua ceva din locul în care a fost prins, aşezat, pus. ♦ A desface un obiect din balamalele, nasturii … Dicționar Român
transpira — TRANSPIRÁ, transpír, vb. I. intranz. 1. A secreta şi a elimina sudoarea prin porii pielii; a asuda, a năduşi. 2. (Despre plante) A elimina apă sub formă de vapori. 3. fig. (fam.) A ieşi la suprafaţă, a reieşi, a se afla, a se auzi (o ştire… … Dicționar Român
decurge — DECÚRGE, pers. 3 decúrge, vb. III. intranz. 1. A urma, a rezulta din..., a şi avea izvorul în... 2. A se petrece, a se desfăşura. – De4 + curge (după fr. découler). Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 DECÚRGE vb. 1. a proveni, a reieşi,… … Dicționar Român
subînţelege — SUBÎNŢELÉGE, subînţelég, vb. III. refl. şi tranz. A (se) înţelege (dintr un context, dintr o convorbire, dintr o aluzie) ceva ce nu este exprimat direct. ♦ refl. A fi de la sine înţeles, a rezulta, a reieşi. – Sub1 + înţelege (după fr. sous… … Dicționar Român
curge — CÚRGE, pers. 3 cúrge, vb. III. intranz. I. 1. (Despre ape) A se mişca necontenit în direcţia pantei. ♢ expr. A curge gârlă = a veni din belşug. Va curge multă apă pe gârlă (sau pe Dunăre) = va trece mult timp. Dacă (sau de) nu curge, pică = chiar … Dicționar Român
cădea — CĂDEÁ, cad, vb. II. I. intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutăţii, a se lăsa în jos; a pica. ♦ fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinţi, păr,… … Dicționar Român
evidenţia — EVIDENŢIÁ, evidenţiez, vb. I. 1. refl. şi tranz. A ieşi sau a scoate în evidenţă; a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) remarca. 2. tranz. A recunoaşte oficial meritele sau succesele obţinute în muncă de cineva. [pr.: ţi a] – Din evidenţă.… … Dicționar Român
purcede — PURCÉDE, purcéd, vb. III. intranz. (pop.) A pleca, a porni la drum. ♦ intranz. şi refl. (Despre lucruri şi despre fenomene văzute în mişcare, în evoluţie) A începe, a (se) porni, a (se) dezlănţui. ♢ expr. (intranz.) A purcede grea (sau… … Dicționar Român
reuşi — REUŞÍ, reuşesc, vb. IV. intranz. şi tranz. 1. A ajunge la rezultatul dorit; a izbuti, a izbândi. 2. A avea succes, a termina cu bine. ♦ A face ceva cu pricepere şi îndemânare. [pr.: re u ] – Din it. riuscire, fr. réussir. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
