subînţelege

subînţelege
SUBÎNŢELÉGE, subînţelég, vb. III. refl. şi tranz. A (se) înţelege (dintr-un context, dintr-o convorbire, dintr-o aluzie) ceva ce nu este exprimat direct. ♦ refl. A fi de la sine înţeles, a rezulta, a reieşi. – Sub1- + înţelege (după fr. sous-entendre).
Trimis de IoanSoleriu, 27.07.2004. Sursa: DEX '98

SUBÎNŢELÉGE vb. a reieşi, a rezulta. (Aceste lucruri se subînţelege destul de limpede.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

subînţelége vb. (sil. mf. sub-) înţelege
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SUBÎNŢELÉGE subînţéleg tranz. A înţelege numai din cele sugerate indirect. [Sil. sub-în-] /sub- + a înţelege
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SUBÎNŢELÉGE vb. III. refl. A lăsa să se înţeleagă, a se înţelege de la sine. [P.i. subînţelég. / < sub- + înţelege, după fr. sousentendre].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

SUBÎNŢELÉGE vb. refl. a lăsa să se înţeleagă, a se înţelege de la sine. (după fr. sous-entendre)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • subînţeles — SUBÎNŢELÉS1, subînţelesuri, s.n. Ceea ce se înţelege în mod indirect dintr o afirmaţie, dintr un context etc.; aluzie. ♢ expr. A vorbi cu subînţeles (sau subînţelesuri) = a face anumite aluzii, a nu şi exprima direct gândul. – v. subînţelege.… …   Dicționar Român

  • înţelege — ÎNŢELÉGE, înţelég, vb. III. 1. tranz. A şi face, a avea o idee clară şi exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. ♢ expr. Aşa (mai) înţeleg şi eu = aşa da, aşa e pe placul meu. A înţelege pe cineva = a) a pricepe ce… …   Dicționar Român

  • entimemă — ENTIMÉMĂ, entimeme, s.f. Formă prescurtată de silogism, în care una dintre premise sau concluzia nu este exprimată, ci subînţeleasă. – Din fr. enthymème, lat. enthymema. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  entimémă s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • rezulta — REZULTÁ, pers. 3 rezúltă, vb. I. intranz. A urma, a apărea ca o consecinţă logică; a decurge din..., a reieşi, a izvorî. ♦ (mat.; mai ales la calculele aritmetice) A avea drept rezultat; a ieşi, a da. – Din fr. résulter. Trimis de IoanSoleriu, 08 …   Dicționar Român

  • sub — SUB1 Element de compunere care indică poziţia inferioară a unui obiect faţă de altul sau o cantitate, o intensitate, o calitate, o ierarhie inferioară în raport cu alta de acelaşi tip, şi care serveşte la formarea unor substantive, adjective şi… …   Dicționar Român

  • tacit — TACÍT, Ă, taciţi, te, adj. (Despre un acord, o convenţie, o înţelegere etc.) Care nu este exprimat formal, dar care este subînţeles şi admis ca atare. – Din fr. tacite, lat. tacitus. Trimis de ana zecheru, 04.12.2002. Sursa: DEX 98  tacít adj. m …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”