- subînţeles
- SUBÎNŢELÉS1, subînţelesuri, s.n. Ceea ce se înţelege în mod indirect dintr-o afirmaţie, dintr-un context etc.; aluzie. ♢ expr. A vorbi cu subînţeles (sau subînţelesuri) = a face anumite aluzii, a nu-şi exprima direct gândul. – v. subînţelege.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SUBÎNŢELÉS2, -EÁSĂ, subînţeleşi, -se, adj. Care reiese sau se înţelege de la sine, fără să fie exprimat. – v. subînţelege.Trimis de IoanSoleriu, 27.07.2004. Sursa: DEX '98subînţelés s. n. (sil. mf. sub-), pl. subînţelésuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSUBÎNŢELÉS subînţelesuri n. Ceea ce se înţelege în mod indirect. ♢ A vorbi cu subînţelesuri a face aluzii; a nu-şi exprima direct gândul. /v. a subînţelegeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSUBÎNŢELÉS, -EÁSĂ adj. Care reiese sau se înţelege de la sine. // s.n. A vorbi cu subînţeles = a face anumite aluzii. [pl. -uri. / < subînţelege, după fr. sous-entendu].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNSUBÎNŢELÉS s. n. ceea ce reiese sau se înţelege de la sine. o a vorbi cu subînţeles = a face anumite aluzii. (< subînţelege)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.