- purcede
- PURCÉDE, purcéd, vb. III. intranz. (pop.) A pleca, a porni la drum. ♦ intranz. şi refl. (Despre lucruri şi despre fenomene văzute în mişcare, în evoluţie) A începe, a (se) porni, a (se) dezlănţui. ♢ expr. (intranz.) A purcede grea (sau îngreunată) = a rămâne însărcinată. ♦ A întreprinde, a începe o acţiune. ♦ A proceda, a acţiona (într-un anumit fel). ♦ (Despre acţiuni, stări) A izvorî, a proveni, a lua naştere. [Perf. s. purcesei, part. purces] – lat. procedere.Trimis de ana_zecheru, 26.04.2004. Sursa: DEX '98PURCÉDE vb. v. proveni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePURCÉDE vb. v. acţiona, ajunge, apuca, curge, decurge, deveni, ieşi, începe, îndrepta, lua, merge, orienta, păşi, pleca, porni, proceda, proveni, reieşi, rezulta, urma.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepurcéde vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. purcéd, perf. s. 1 sg. purceséi, 1 pl. purcéserăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. purceádă; ger. purcezând, part. purcésTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA PURCÉDE purcéd intranz. 1) (despre fiinţe) A pleca din locul în care se află; a se pune în mişcare, părăsind locul iniţial; a porni. 2) (despre fenomene, evenimente) A începe să se manifeste. ♢ purcede grea (sau însărcinată) a rămâne însărcinată. 3) (despre persoane) A începe să se ocupe de altceva; a trece; a proceda. 4) rar A acţiona într-un anumit mod; a face într-un anumit fel. 5) (despre stări, acţiuni) A lua naştere; a izvorî. /<lat. procedereTrimis de siveco, 23.10.2006. Sursa: NODEXpurcéde (purcéd, purcés), vb. – 1. A porni, a se mişca. – 2. A proveni, a rezulta, a decurge. – 3. (înv.) A trimite, a expedia. – 4. A rămîne. lat. procēdĕre (Puşcariu 1405; Candrea-Dens., 1477; REW 6765a) păstrat numai în rom. (Rosetti, I, 170). Conjug. şovăielnică între formele purced, purcez, purceg, datorată contactului cu pers. a doua, purcezi, cf. încinge. – Der. purces, s.n. (plecare); purcezător, adj. (care purcede).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.