- porni
- PORNÍ, pornesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (Despre fiinţe) A pleca din locul în care se află, a se pune în mişcare, a se îndrepta spre ceva, a purcede; p. ext. a merge. ♢ expr. (intranz.) A porni cu stângul = a nu avea succes într-o acţiune. A porni cu dreptul = a izbuti într-o acţiune iniţiată. ♦ tranz. şi intranz. (Despre mijloace de locomoţie sau obiecte care se deplasează) A (se) pune în mişcare. ♦ (Despre fenomene ale naturii) A începe să se dezlănţuie, să se desfăşoare; a se declanşa, a se dezlănţui. ♦ tranz. (Rar) A duce, a conduce. 2. intranz. (Despre maşini, motoare etc.) A începe să funcţioneze. ♦ tranz. fact. A pune în funcţiune. ♦ (Despre acţiuni şi manifestări ale oamenilor) A începe, a izbucni. ♦ tranz. A face să înceapă o acţiune. ♢ expr. A porni judecată (sau proces etc.) = a intenta (cuiva) un proces, a da pe cineva în judecată. 3. intranz. şi refl. (Despre oameni) A se apuca să facă ceva, a începe o acţiune de oarecare durată. ♢ expr. (pop.; intranz.) A porni grea = a rămâne însărcinată. ♦ A avea tendinţa să..., a fi înclinat să... 4. tranz. A îndemna pe cineva la un lucru; a-l determina să facă ceva; a stimula, a îmboldi. ♦ A întărâta, a aţâţa, a înverşuna. – Din sl. porinonti.Trimis de oprocopiuc, 02.08.2006. Sursa: DEX '98A se porni ≠ a se opriTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimePORNÍ vb. I. 1. a pleca, (înv.) a (se) clăti, a purcede. (Au porni la drum.) 2. a trimite. (I-a porni cu greu la drum.) 3. v. pleca. 4. v. apuca. 5. v. demara. II. 1. v. începe. 2. v. stârni. 3. a se apuca, a începe, a se pune. (Se porni să mănânce.) 4. a începe, (prin Transilv.) a arădui. (Au porni să se certe.) 5. a începe, (înv. şi pop.) a rupe. (Se porni a cânta.) 6. a începe, a prinde. (Se porni să ţipe, să fugă.) 7. v. dezlănţui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePORNÍ vb. v. expedia, trimite.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeporní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pornésc, imperf. 3 sg. porneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. porneáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA PORN//Í porniésc 1. intranz. 1) (despre mijloace de locomoţie, obiecte care se pot deplasa, fiinţe) A se pune în mişcare; a începe să se mişte, părăsind locul iniţial; a pleca din locul în care se află. Coloana porniit. 2) (despre maşini, motoare etc.) A începe să funcţioneze. Trenul porniit. Ceasul porniit. 3) (despre acţiuni, manifestări, fenomene ale naturii) A-şi lua începutul (de la ceva); a începe; a pleca. 2. tranz. 1) A face să se pună în mişcare. porni maşina de spălat. 2) (acţiuni) A realiza în partea iniţială; a începe. porni mitingul. 3) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a începe; a prinde. porni să citească. 4) (fiinţe) A aduce (în mod intenţionat) într-o stare de iritare, îndemnând la acţiuni duşmănoase; a aţâţa; a provoca; a stârni; a întărâta; a incita; a instiga. 5) (persoane) A face să manifeste o atitudine duşmănoasă (faţă de cineva). /<sl. porinontiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE PORN//Í mă porniésc intranz. A începe să realizeze o acţiune, manifestând multă râvnă şi interes. /<sl. porinontiTrimis de siveco, 02.08.2006. Sursa: NODEXporní (pornésc, pornít), vb. – 1. A mişca, a pune în mişcare. – 2. A se mişca, a se pune în mişcare. – 3. A începe, a iniţia. – 4. A conduce, a comanda. – 5. A incita, a îndemna. – 6. A pleca. – 7. (refl.) A da frîu liber. – Megl. părăiés, părăiri "a zbura". sl. porinati "a îndemna" (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 318), cf. sb., cr. prinuti "a îndemna". Semantismul se explică plecînd de la sensul tranzitiv, de "a da apă la moară, a da frîu, a îndemna pentru a pune în mişcare". Der. din gr. ἀπόρνυμαι (Diculescu, Elementele, 493) pare îndoielnică. – Der. porneală, s.f. (plecare, ieşire; început; mişcare); pornit, adj. (plecat; început; aplicat, dispus; vehement, furios); pornitură, s.f. (ieşire, deplasare; început; violenţă, avalanşă); poarnă, s.f. (cascadă, cădere), sec. XVIII, pare creaţie personală a lui Dosoftei. – Din rom. provin rut. purnjaty "a păşuna turma noaptea", rut. pornjala "a păşuna turma pe pîrloage (pârlog)" (Candrea, Elemente, 400).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.