începe

începe
ÎNCÉPE, încép, vb. III. 1. tranz. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acţiune, dintr-o serie de lucrări sau de acţiuni. ♦ A lua, a scoate, a consuma prima porţiune din ceva. A început o pâine. 2. intranz. (Despre stări, fenomene) A se arăta, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne). ♦ intranz. şi refl. A porni. lat. incipere.
Trimis de valeriu, 20.02.2009. Sursa: DEX '98

A (se) începe ≠ a (se) sfârşi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A începe ≠ a continua, a mântui, a termina, a încheia, a înceta
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

Începe ≠ a (se) sfârşi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNCÉPE vb. 1. v. inaugura. 2. v. iniţia. 3. a debuta. (Acţiunea începe bine.) 4. a se apuca, a (se) porni, a se pune. (A începe să mănânce.) 5. a porni, (prin Transilv.) a arădui. (Au începe să se certe.) 6. a se porni, (înv. şi pop.) a rupe. (începe a cânta.) 7. a se porni, a prinde. (începe să ţipe, să fugă.) 8. a porni, (înv. şi pop.) a purcede. (A începe dansul, nunta.) 9. v. debuta. 10. v. stârni, (înv. şi reg.) a se scociorî, (fig.) a se naşte. (A începe din senin o furtună.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎNCÉPE vb. v. concepe, procrea.
Trimis de siveco, 21.02.2009. Sursa: Sinonime

încépe vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. încép, imperf. 3 sg. începeá; part. începút
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNCÉPE încép 1. tranz. 1) (acţiuni, lucruri etc.) A realiza în partea iniţială; a porni. 2) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a porni; a prinde. începe a ţipa. începe să fugă. 3) A face să nu mai fie întreg, consumând prima porţiune. începe o pâine. 2. intranz. (despre acţiuni, stări, fenomene etc.) A se manifesta prin primele semne caracteristice; a porni. Şedinţa începe. Ninsoarea începe. /<lat. incipere
Trimis de siveco, 31.10.2004. Sursa: NODEX

încépe (încép, începút), vb. – 1. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acţiune. – 2. A întreprinde, a se apuca de. – 3. (înv.) A concepe. – Mr. nţep. lat. incĭpĕre (Puşcariu 812; Candrea-Dens., 843; REW 4353; DAR; Rosetti, I, 168, cf. gris. anceiver). Sensul 3 indică o confuzie între lat. incipĕre cu concipĕre; Tiktin se gîndeşte că este vorba de un uz artificial, ceea ce nu este cert. – Der. început, s.n. (punct de plecare, moment iniţial); începută, s.f. (înv., început; înv., concepţie); începătură, s.f. (înv., început, origine); ceptură, s.f. (izvor al unui rîu), cf. Iordan, BL, VI, 33; începenie (var. începătorie, începătoare, cepelniţă, cepătoare), s.f. (început); începător, adj. (care începe); neînceput, adj. (neatins).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • porni — PORNÍ, pornesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (Despre fiinţe) A pleca din locul în care se află, a se pune în mişcare, a se îndrepta spre ceva, a purcede; p. ext. a merge. ♢ expr. (intranz.) A porni cu stângul = a nu avea succes într o acţiune. A… …   Dicționar Român

  • da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel …   Dicționar Român

  • început — ÎNCEPÚT, începuturi, s.n. 1. Faptul de a (se) începe; începere. 2. Punct de plecare, moment iniţial; parte care începe sau cu care se începe ceva. ♢ loc. adv. De la (bun) început = din primele momente, din capul locului. De la (sau pe la, dintru… …   Dicționar Român

  • ataca — ATACÁ, atác, vb. I. 1. tranz. (mil.) A începe sau a duce un atac (1). 2. A comite o agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. intranz. A avea sau a lua iniţiativa într un joc sportiv. 4. tranz. fig. A duce o campanie violentă şi… …   Dicționar Român

  • intra — INTRA1 Element de compunere însemnând în , între , care serveşte la formarea unor adjective şi substantive. – Din fr. intra , lat. intra. Trimis de valeriu, 01.03.2007. Sursa: DEX 98  INTRÁ2, íntru, vb. I. intranz. I. (Despre fiinţe) 1. A trece… …   Dicționar Român

  • prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… …   Dicționar Român

  • reîncepe — REÎNCÉPE, reîncép, vb. III. tranz. şi intranz. A începe din nou, a începe de la capăt; a relua. – Re1 + începe. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REÎNCÉPE vb. 1. v. relua. 2. a (se) redeschide, a (se) relua. (Au reîncepe… …   Dicționar Român

  • eră — ÉRĂ, ere, s.f. 1. Perioadă istorică ce începe cu data unui anumit eveniment sau fapt, real sau legendar, de la care se porneşte numărătoarea anilor. 2. Epocă (1). 3. Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic. – Din fr. ère, lat. aera. Trimis… …   Dicționar Român

  • deschide — DESCHÍDE, deschíd, vb. III. 1. tranz. A da la o parte, a împinge în lături o uşă, o fereastră, un capac etc. care închide ceva. ♢ expr. A( i) deschide (cuiva) porţile = a( i) da (cuiva) acces (la ceva), a i acorda (cuiva) liberă trecere. ♦ A… …   Dicționar Român

  • inaugura — INAUGURÁ, inaugurez, vb. I. tranz. A deschide în mod solemn activitatea unui aşezământ, a unei expoziţii, a unui local etc.; p. gener. a marca începutul într o activitate; într un domeniu. ♦ spec. A dezveli (în mod solemn) un monument. Din fr.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”