pornire

pornire
PORNÍRE, porniri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) porni şi rezultatul ei; plecare. 2. Impuls, îndemn, imbold; p. ext. avânt, elan. 3. Înclinare, predispoziţie, tendinţă. 4. Patimă; înverşunare (împotriva cuiva). – v. porni.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PORNÍRE s. I. 1. plecare, (pop.) porneală, (înv.) purcedere, purces. (pornire noastră are loc în zori.) 2. v. plecare. 3. ducă, plecare. (E gata de pornire.) 4. v. demaraj. II. 1. v. dezlănţuire. 2. v. aspiraţie. 3. v. imbold. 4. v. entuziasm. 5. v. aptitudine. 6. v. tendinţă. 7. v. duşmănie. 8. v. antipatie. 9. v. invidie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

porníre s. f., g.-d. art. pornírii; (plecări, impulsuri, predispoziţii) pl. porníri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PORNÍR//E pornirei f. 1) v. A PORNI şi A SE PORNI. 2) Impuls intern ce îndeamnă la o acţiune. pornire sufletească. 3) Înverşunare a unei persoane contra alteia. /v. a (se) porni
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • plecare — PLECÁRE, plecări, s.f. Acţiunea de a (se) pleca; înclinare; pornire, deplasare. ♢ Punct de plecare = începutul unei acţiuni. ♢ loc. adj. şi adv. Gata de plecare = pe punctul de a porni. La plecare = în momentul pornirii. ♦ (Sport) Momentul în… …   Dicționar Român

  • autopornire — AUTOPORNÍRE, autoporniri, s.f. Reluare automată a funcţionării normale a unui motor asincron. [pr.: a u ] – Auto2 + pornire. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  autoporníre s. f. (sil. a u ), g. d. art. autopornírii; pl.… …   Dicționar Român

  • debaclu — DEBÁCLU, debacluri, s.n. Rupere şi pornire a gheţii prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. – Din fr. débâcle. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  debáclu s. n. (sil. clu), pl. debácluri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • marş — MARŞ, (1, 2, 3) marşuri, (4, 5) interj. 1. s.n. Mers, deplasare a unei unităţi militare sau a unui grup organizat (într o anumită formaţie). ♢ Marş forţat = marş executat cu o viteză sporită faţă de cea normală. ♦ (înv.) Distanţă parcursă de o… …   Dicționar Român

  • tendinţă — TENDÍNŢĂ, tendinţe, s.f. 1. Dispoziţie firească pentru ceva, înclinare, năzuinţă; pornire, acţiune conştientă spre un scop determinat. ♦ Orientare comună a unei categorii de persoane; direcţie. ♦ Evoluţie a cuiva într un anumit sens. 2. Forţă… …   Dicționar Român

  • arţag — ARŢÁG, arţaguri, s.n. (pop. şi fam.) Pornire spre ceartă, chef de ceartă. [var.: harţág s.n.] – Din magh. harcag. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARŢÁG s. 1. (înv. şi pop …   Dicționar Român

  • bestialitate — BESTIALITÁTE, (rar) bestialităţi, s.f. Cruzime feroce, faptă bestială. [pr.: ti a ] – Din fr. bestialité. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98  BESTIALITÁTE s. animalitate, ferocitate, sălbăticie. (bestialitate comportării cuiva.) Trimis… …   Dicționar Român

  • bumerang — BUMERÁNG, bumeranguri, s.n. Armă de lemn îndoit în formă de unghi obtuz, folosită de populaţia băştinaşă a Australiei, care, datorită formei sale şi a felului în care este aruncată, revine la locul de aruncare dacă n a atins ţinta. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • gust — GUST, gusturi, s.n. I. Simţ prin care organismul primeşte (cu ajutorul limbii şi mucoasei bucale) informaţii asupra proprietăţilor chimice ale unor substanţe cu care vine în contact; senzaţie produsă de o substanţă (alimentară) prin excitarea… …   Dicționar Român

  • impulsie — IMPÚLSIE, impulsii, s.f. 1. Tendinţă, pornire spontană, involuntară, adesea cu caracter imperios, provocată de un factor psihologic, emoţional. 2. Mişcare imprimată unui corp de o forţă exterioară. 3. Impuls (3). [var.: (rar) impulsiúne s.f.] –… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”