debaclu

DEBÁCLU, debacluri, s.n. Rupere şi pornire a gheţii prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. – Din fr. débâcle.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



debáclu s. n. (sil. -clu), pl. debácluri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DEBÁCLU s.n. Rupere şi pornire a gheţii prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. [pl. -uri, -le. / < fr. débâcle].

Trimis de LauraGellner, 30.04.2006. Sursa: DN



DEBÁCLU s. n. 1. rupere şi pornire a gheţii prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. 2. (fig.) prăbuşire, dezastru. (< fr. débâcle)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN