fix — FIX, Ă, ficşi, xe, adj. l.(Adesea adverbial) Care nu şi schimbă locul sau poziţia; nemişcat, neclintit. ♦ Care este solidar cu un element la care se află ataşat. Şurub fix. ♦ Care rămâne oprit asupra unui anumit punct. Privire fixă. ♦ Care nu se… … Dicționar Român
sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… … Dicționar Român
imobil — IMÓBIL1, imobile, s.n. Clădire, casă (mai mare). – Din fr. immeuble (modificat după lat. immobilis). Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IMOBÍL2, Ă, imobili, e, adj. 1. Care stă în nemişcare; neclintit, fix. 2. Imobiliar. – Din fr.… … Dicționar Român
ţintui — ŢINTUÍ, ţintuiesc, vb. IV. tranz. 1. A prinde, a înţepeni, a fixa, a bate ceva cu cuie, cu ţinte; a pironi. ♢ expr. A ţintui (pe cineva) la stâlp (sau la stâlpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public, a înfiera. ♦ A înfige, a bate… … Dicționar Român
cloşcă — CLÓŞCĂ, cloşti, s.f. 1. Găină care cloceşte sau care a scos pui de curând. ♢ Cloşcă artificială = instalaţie generatoare de căldură pentru încălzirea puilor de găină obţinuţi pe cale artificială. ♢ expr. A şedea cloşcă = a şedea nemişcat, în… … Dicționar Român
inert — INÉRT, Ă, inerţi, te, adj. 1. Nemişcat, fără viată, neînsufleţit. ♦ Inactiv din fire, lipsit de vigoare, de vioiciune, moale, molâu. 2. (fiz.; despre corpuri) Care are inerţie; (despre masa corpurilor) care se referă la inerţie. 3. (chim.; despre … Dicționar Român
loc — LOC, locuri, s.n. I. 1. Punct, porţiune determinată în spaţiu. ♢ loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemişcat, fără a se deplasa. În (sau pe) loc = a) pe aceeaşi bucată de pământ, acolo unde se află… … Dicționar Român
dreavă — DREÁVĂ, dreve, s.f. 1. Fiecare dintre vergelele care trec prin mosoarele alergătoarei pentru urzeală. 2. Instrument în formă de arc cu care plăpumarul bate lână. 3. Chingă de şipci dispuse transversal, care întăreşte aripa unei mori de vânt. –… … Dicționar Român
mort — MORT, MOÁRTĂ, morţi, moarte, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a… … Dicționar Român
mărmurit — MĂRMURÍT, Ă, mărmuriţi, te, adj. 1. (Rar) Lucrat în marmură; sculptat. 2. (fig.) Înmărmurit. ♦ (Despre obiecte) Neclintit, nemişcat. – v. mărmuri. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MĂRMURÍT adj. v. împietrit, încremenit, înlemnit,… … Dicționar Român
