ţintui

ţintui
ŢINTUÍ, ţintuiesc, vb. IV. tranz. 1. A prinde, a înţepeni, a fixa, a bate ceva cu cuie, cu ţinte; a pironi. ♢ expr. A ţintui (pe cineva) la stâlp (sau la stâlpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public, a înfiera. ♦ A înfige, a bate cuie sau ţinte. ♦ fig. A obliga pe cineva să stea nemişcat, imobilizat. ♢ expr. A ţintui (pe cineva) locului = a face (pe cineva) să se oprească, să rămână nemişcat, neclintit. A rămâne ţintuit locului (sau pe loc, în loc) = a se opri, a rămâne nemişcat, neclintit într-un loc. 2. A împodobi cu ţinte. – Ţintă + suf. -ui.
Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX '98

ŢINTUÍ vb. 1. v. pironi. 2. v. fixa.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ţintuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ţintuiésc, imperf. 3 sg. ţintuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ţintuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ŢINTU//Í ţintuiiésc tranz. 1) A bate în ţinte (pentru a prinde sau a fixa ceva). 2) fig. (persoane) A sili să rămână nemişcat; a pironi; a imobiliza. 3) A împodobi cu ţinte. /ţintă + suf. ţintuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • ţintuí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ţintuiésc, imperf. 3 sg. ţintuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ţintuiáscã …   Romanian orthography

  • infamie — INFAMÍE, infamii, s.f. Caracterul a ceea ce este infam; (concr.) faptă sau vorbă infamă; ticăloşie, josnicie, mârşăvie. ♢ expr. A ţintui (sau a pune pe cineva) la stâlpul infamiei = a supune (pe cineva) oprobriului public; a condamna, a înfiera… …   Dicționar Român

  • ţintuit — ŢINTUÍT, Ă, ţintuiţi, te, adj. 1. Bătut, prins în cuie sau în ţinte; (despre încălţăminte) cu ţinte pe talpă. ♦ fig. Nemişcat, înţepenit, pironit (din cauza unei stări sufleteşti sau a unei emoţii puternice). 2. Împodobit cu ţinte, ţintat; p. ext …   Dicționar Român

  • pironi — PIRONÍ, pironesc, vb. IV. tranz. 1. A bate, a prinde, a înţepeni, a fixa cu (sau în) piroane. 2. A împiedica pe cineva sau ceva să se mişte; a obliga să stea pe loc; a fixa, a imobiliza. 3. A şi fixa, a şi îndrepta, a şi concentra ochii, privirea …   Dicționar Român

  • ţintuire — ŢINTUÍRE, ţintuiri, s.f. Acţiunea de a ţintui şi rezultatul ei. – v. ţintui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŢINTUÍRE s. v. fixare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ţintuíre s. f., g. d. art. ţintuírii; …   Dicționar Român

  • aţinti — AŢINTÍ, aţintesc, vb. IV. tranz. A şi îndrepta (ochii, privirea etc.) ţintă spre cineva sau ceva; a pironi. – A3 + ţinti. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AŢINTÍ vb. a fixa, a pironi, a ţinti, a ţintui, (rar) a sticli, (înv. şi… …   Dicționar Român

  • crucifica — CRUCIFICÁ, crucífic, vb. I. tranz. (În antichitate; azi fig.) A răstigni pe cruce. – După fr. crucifier. Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CRUCIFICÁ vb. v. răstigni. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

  • fulgera — FULGERÁ, fúlger, vb. I. 1. intranz. (La pers. 3) A se produce fulgere în atmosferă. ♢ expr. A tuna şi a fulgera = (despre oameni; şi la pers. 1) a face scandal; a trânti şi a bufni. 2. intranz. fig. A scânteia, a luci, a sclipi (ca un fulger). ♦… …   Dicționar Român

  • găvozdi — GĂVOZDÍ, găvozdesc, vb. IV. tranz. şi refl. (reg.) A (se) înghesui, a (se) îngrămădi. ♦ refl. A se ascunde, ghemuindu se. – Din sl. gvozditi a bate cu cuie . Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GĂVOZDÍ vb. v …   Dicționar Român

  • paraliza — PARALIZÁ, paralizez, vb. I. 1. intranz. şi refl. A se îmbolnăvi de paralizie; a damblagi. ♦ tranz. fact. A face să şi piardă mobilitatea şi sensibilitatea; a înţepeni, a amorţi. 2. tranz. fig. A împiedica, a face incapabil să se mişte, să se… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”