fulgerare — FULGERÁRE, fulgerări, s.f. 1. Acţiunea de a fulgera şi rezultatul ei; lumină ca de fulger; scânteiere, lucire, fulgerătură. 2. fig. Senzaţie, durere scurtă şi violentă. 3. fig. Durată scurtă; clipă, moment. – v. fulgera. Trimis de zaraza joe,… … Dicționar Român
fulgerat — FULGERÁT, Ă, fulgeraţi, te, adj. Lovit, atins de fulger. – v. fulgera. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FULGERÁ//T fulgerattă (fulgeratţi, fulgeratte) 1) v. A FULGERA. 2) Care a fost lovit de fulger. 3) fig. (despre persoane)… … Dicționar Român
fulgerător — FULGERĂTÓR, OÁRE, fulgerători, oare, adj. 1. Iute (ca fulgerul), rapid. 2. fig. (Despre privire) Rapid; pătrunzător. – Fulgera + suf. ător. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FULGERĂTÓR adj., adv. 1. adj. v … Dicționar Român
tuna — TUNÁ, tun, vb. I. 1. intranz. impers. A se produce un tunet; a se auzi tunetul. 2. tranz. impers. (reg.; în imprecaţii) A lovi pe cineva trăsnetul; a trăsni. 3. intranz. (La pers. 3) A vui, a bubui. ♦ (Despre glas, cuvinte) A răsuna puternic;… … Dicționar Român
detuna — DETUNÁ, detun, vb. I. 1. intranz. (La pers. 3) A face un zgomot ca al tunetului; a bubui; p. ext. a răsuna. ♦ tranz. (Rar) A face să răsune. 2. intranz. fig. (Despre oameni) A şi manifesta mânia în mod zgomotos. 3. intranz. şi tranz. (La … Dicționar Român
fulgerătură — FULGERĂTÚRĂ, fulgerături, s.f. (Rar) Faptul de a fulgera; fulger, fulgerare. – Fulgera + suf. ătură. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 fulgerătúră s. f., g. d. art. fulgerătúrii; pl. fulgerătúri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
fulgura — FULGURÁ vb. I. intr. (Liv.) A fulgera. [cf. fr. fulgurer, lat. fulgurare]. Trimis de LauraGellner, 05.04.2005. Sursa: DN FULGURÁ vb. intr. (livr.) a fulgera. (< fr. fulgurer, lat. f … Dicționar Român
scăpăra — SCĂPĂRÁ, scápăr, vb. I. intranz. 1. A produce scântei prin lovirea cremenei (cremene) cu amnarul; p. gener. (despre pietre sau corpuri dure) a scoate scântei prin ciocnire. ♢ expr. Cât ai scăpăra din amnar = extrem de repede. A i scăpăra (cuiva)… … Dicționar Român
străfulgera — STRĂFULGERÁ, pers. 3 străfúlgeră, vb. I. 1. intranz. A luci, a sclipi (ca un fulger). 2. intranz. fig. (Despre un gând, o idee) A i veni cuiva pe neaşteptate sau a i trece deodată (ca un fulger) prin minte. 3. tranz. A lovi pe cineva sau ceva pe… … Dicționar Român
săgeta — SĂGETÁ, săgetez, vb. I. 1. tranz. A lovi, a răni, a ucide cu săgeata. ♦ intranz. A arunca săgeţi cu arcul. 2. tranz. fig. A produce sau a simţi o durere fizică vie, ascuţită. ♦ A provoca sau a simţi o emoţie puternică şi bruscă. ♦ A se uita la… … Dicționar Român