ţintuit

ţintuit
ŢINTUÍT, -Ă, ţintuiţi, -te, adj. 1. Bătut, prins în cuie sau în ţinte; (despre încălţăminte) cu ţinte pe talpă. ♦ fig. Nemişcat, înţepenit, pironit (din cauza unei stări sufleteşti sau a unei emoţii puternice). 2. Împodobit cu ţinte, ţintat; p. ext. împodobit cu pietre scumpe. – v. ţintui.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ŢINTUÍT adj. 1. ţintat, (reg.) ţintelat. (Chimir ţintuit.) 2. v. înmărmurit. 3. v. aţintit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ţintuít adj. m., pl. ţintuíţi; f. sg. ţintuítă, pl. ţintuíte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ŢINTUÍ//T ţintuittă (ţintuitti, ţintuitte) 1) v. A ŢINTUI. 2) fig. Care este înţepenit (de emoţie, de durere etc.); pironit. /v. a ţintui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… …   Dicționar Român

  • ţintat — ŢINTÁT, Ă, ţintaţi, te, adj. 1. Împodobit cu ţinte (I 1); ţintuit, ţintelat. 2. fig. (reg.; despre animale) Care are o pată albă în frunte. – Ţintă + suf. at. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98  ŢINTÁT adj. 1. ţintuit, (reg.) ţintelat …   Dicționar Român

  • Марина Леско — На Евразийском медиафоруме в 2007 году Род деятельности: медиаидеолог, публицист, редактор …   Википедия

  • aţintit — AŢINTIT, Ă, aţintiţi, te, adj. (Despre ochi, privire) Fixat, concentrat asupra cuiva sau ceva; pironit. – v. aţinti. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AŢINTÍT adj. fixat, pironit, ţintit, ţintuit, (rar) sticlit, (înv. şi reg.)… …   Dicționar Român

  • loc — LOC, locuri, s.n. I. 1. Punct, porţiune determinată în spaţiu. ♢ loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemişcat, fără a se deplasa. În (sau pe) loc = a) pe aceeaşi bucată de pământ, acolo unde se află… …   Dicționar Român

  • mărmurit — MĂRMURÍT, Ă, mărmuriţi, te, adj. 1. (Rar) Lucrat în marmură; sculptat. 2. (fig.) Înmărmurit. ♦ (Despre obiecte) Neclintit, nemişcat. – v. mărmuri. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂRMURÍT adj. v. împietrit, încremenit, înlemnit,… …   Dicționar Român

  • nemişcat — NEMIŞCÁT, Ă, nemişcaţi, te, adj. Care nu se mişcă sau care nu poate fi mişcat din loc; neclintit, imobil; p. ext. imobilizat. ♦ Ţeapăn, rigid, încremenit; fără viaţă, inert. – Ne + mişcat. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • nituit — NITUÍT1 s.n. Nituire. – v. nitui. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NITUÍT2, Ă, nituiţi, te, adj. Prins, împreunat, fixat cu ajutorul niturilor. ♦ Ferecat, ţintuit, bătut cu... Cordon nituit. – v. nitui. Trimis de cornel, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • sticlit — STICLÍT, Ă, sticliţi, te, adj. (Despre ochi) Cu privirea fixă (şi strălucitoare); pironit, aţintit. [var.: (înv. şi reg.) steclít, ă adj.] – v. sticli. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STICLÍT adj. v …   Dicționar Român

  • stâlpit — STÂLPÍT adj. v. aţintit, fixat, împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înţepenit, neclintit, nemişcat, pironit, ţeapăn, ţintit, ţintuit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”