sticlit — STICLÍT, Ă, sticliţi, te, adj. (Despre ochi) Cu privirea fixă (şi strălucitoare); pironit, aţintit. [var.: (înv. şi reg.) steclít, ă adj.] – v. sticli. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STICLÍT adj. v … Dicționar Român
sticlos — STICLÓS, OÁSĂ, sticloşi, oase, adj. Ca de sticlă, lucios (şi neted) ca sticla; strălucitor. ♢ Fontă sticloasă = fontă albă, dură, care conţine mangan. ♢ Umoare sticloasă = masă gelatinoasă transparentă care se găseşe între cristalin şi fundul… … Dicționar Român
aţintat — AŢINTÁT, Ă adj. v. aţintit. Trimis de gall, 01.02.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
fixat — FIXÁT, Ă, fixaţi, te, adj. Imobil, nemişcat, neclintit. ♦ Hotărât, decis. – v. fixa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Fixat ≠ nefixat, nedeterminat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime FIXÁT adj. 1. imobilizat,… … Dicționar Român
pierdut — PIERDÚT, Ă, pierduţi, te adj. 1. (Despre obiecte, bunuri) Care nu se mai află în posesiunea proprietarului, care nu mai este la locul lui obişnuit, despre care nu se ştie unde se află. ♦ Care nu mai există, care a dispărut. 2. (Despre oameni)… … Dicționar Român
pironit — PIRONÍT, Ă, pironiţi, te, adj. 1. Bătut, înţepenit, fixat în piroane. 2. Imobil, nemişcat, încremenit. – v. pironi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PIRONÍT adj. 1. v. încremenit. 2. v. aţintit. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
rătăcit — RĂTĂCÍT, Ă, rătăciţi, te, adj. 1. Care a greşit drumul sau a pierdut direcţia; dezorientat. ♦ fig. Care greşeşte prin purtări, prin atitudine; cu mintea întunecată. ♦ fig. (Despre ochi, privire) Care se uită în gol, fără o ţintă precisă; care… … Dicționar Român
stâlpit — STÂLPÍT adj. v. aţintit, fixat, împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înţepenit, neclintit, nemişcat, pironit, ţeapăn, ţintit, ţintuit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ţinteş — ŢÍNTEŞ, Ă, ţinteşi, e, adj. (Despre oameni) Care ţinteşte bine, care nimereşte ţinta, care este bun ţintaş; p. ext. (despre ochi) ager, scrutător. – Ţintă + suf. eş. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98 ţínteş adj. m., pl. ţínteşi; f … Dicționar Român
ţintit — ŢINTÍT, Ă, ţintiţi, te, adj. (Despre ochi, privire) Care este îndreptat fix spre ceva; pironit. – v. ţinti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŢINTÍT adj. v. aţintit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ţintít adj … Dicționar Român