ţintuţă

ţintuţă
ŢINTÚŢĂ, ţintuţe, s.f. (reg.) Ţintişoară. – Din ţintă + suf. -uţă.
Trimis de gall, 21.10.2008. Sursa: DLRM

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”