întrerupe

întrerupe
ÎNTRERÚPE, întrerúp, vb. III. tranz. şi refl. A (se) opri, a (se) suspenda temporar cursul, desfăşurarea unei acţiuni, a unui lucru; a opri pe cineva sau a se opri în cursul unei lucrări, al unei activităţi; p. gener. a (se) opri, a (se) suspenda. ♦ tranz. A opri pe cineva în timp ce vorbeşte, a tăia vorba cuiva. [Perf. s. întrerupsei, part. întrerupt – var.: (înv.) întrerúmpe vb. III] – Între1- + rupe (după fr. interrompre).
Trimis de valeriu, 24.09.2006. Sursa: DEX '98

ÎNTRERÚPE vb. 1. v. înceta. 2. a conteni, a înceta, a (se) opri, a părăsi. (Au întrerupe lucrul în semn de protest.) 3. v. suspenda. 4. a se opri, (înv.) a se zăticni. (S-a întrerupe din mâncat.) 5. v. curma. 6. (înv.) a prerumpe. (Scuză-mă că te întrerupe.) 7. a curma, (fig.) a rupe. (A întrerupe tăcerea.) 8. v. opri. 9. a se curma, a înceta, a se opri, (fig.) a se frânge. (Cântecul s-a întrerupe brusc.) 10. a (se) curma, a (se) opri, (fig.) a (se) tăia. (I s-a întrerupe respiraţia de emoţie.) 11. a se frânge. (Liniile se întrerupe în acel punct.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

întrerúpe vb. rupe
Trimis de siveco, 24.09.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNTRERÚPE întrerúp tranz. A face să se întrerupă. întrerupe o activitate. întrerupe lucrările. /între- + a rupe
Trimis de siveco, 24.09.2006. Sursa: NODEX

A SE ÎNTRERÚPE mă întrerúp intranz. A se opri în cursul unei activităţi, unei acţiuni. M-am întrerupt din lucru. /între- + a rupe
Trimis de siveco, 24.09.2006. Sursa: NODEX

ÎNTRERÚPE vb. III. tr., refl. A (se) rupe continuitatea unui lucru, a (se) opri brusc (o lucrare, o acţiune etc.). ♦ A lua cuvântul cuiva în timp ce vorbeşte. [P.i. întrerúp, perf. s. -rupsei, part. -rupt, var. întrerumpe vb. III. / după fr. interrompre].
Trimis de LauraGellner, 25.09.2006. Sursa: DN

ÎNTRERÚPE vb. I. tr., refl. a (se) rupe continuitatea unui lucru, a (se) opri brusc (o lucrare, o acţiune etc.) II. tr. a lua cuvântul cuiva în timp ce vorbeşte. (după fr. interrompre)
Trimis de raduborza, 09.04.2008. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • opri — OPRÍ, opresc, vb. IV. 1. tranz. A întrerupe (brusc) o mişcare, o acţiune, un proces, un fenomen în desfăşurare, a face să înceteze, să stea pe loc; a stăvili, a curma. ♦ refl. A conteni, a înceta, a stagna. 2. intranz. şi refl. A sta pe loc; p.… …   Dicționar Român

  • întrerupere — ÎNTRERÚPERE, întreruperi, s.f. Acţiunea de a (se) întrerupe şi rezultatul ei. ♢ loc. adv. Fără întrerupere = permanent, necontenit, continuu. [var.: (înv.) întrerúmpere s.f.] – v. întrerupe. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNTRER …   Dicționar Român

  • întrerupător — ÎNTRERUPĂTÓR, OÁRE, întrerupători, oare, adj., s.n. (Aparat, dispozitiv) care serveşte la întreruperea sau la restabilirea unui circuit electric, hidraulic etc. [var.: întreruptór, oáre, adj., s.n.] – Întrerupe + suf. ător (după fr. interrupteur) …   Dicționar Român

  • curma — CURMÁ, curm, vb. I. I. 1. tranz. (Despre sfori, frânghii, legături) A strânge tare, a pătrunde în carne; a strangula. 2. tranz. A tăia un lemn de a curmezişul. ♦ tranz. şi refl. A (se) frânge, a (se) rupe. 3. refl. (Despre oameni) A se apleca de… …   Dicționar Român

  • sista — SISTÁ, sistez, vb. I. tranz. A înceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a întrerupe, a suspenda, a opri. – Din lat. sistere, germ. sistieren. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  SISTÁ vb. a( şi) înceta, a( şi) întrerupe, a( şi)… …   Dicționar Român

  • suspenda — SUSPENDÁ, suspénd, vb. I. tranz. 1. A atârna. 2. fig. A întrerupe, a amâna, a opri temporar o activitate. ♦ A face să înceteze temporar o acţiune judiciară; a interzice temporar exercitarea unor drepturi; a amâna fără termen executarea unei… …   Dicționar Român

  • tăia — TĂIÁ, tai, vb. I. I. tranz. A despărţi, a separa ceva în mai multe bucăţi, cu ajutorul unui obiect tăios. ♢ expr. A tăia nodul gordian = a găsi soluţia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situaţie încurcată. Poţi să tai lemne pe dânsul …   Dicționar Român

  • rupe — RÚPE, rup, vb. III. 1. tranz. A distruge continuitatea unui material solid sub acţiunea unor solicitări mecanice; a despărţi (intenţionat) un obiect în două sau în mai multe bucăţi. ♢ expr. A rupe (sau refl.) a i se rupe (cuiva) inima (sau… …   Dicționar Român

  • întrerupt — ÎNTRERÚPT, Ă, întrerupţi, te, adj. Care este temporar oprit, suspendat. ♦ (Adverbial) Cu întreruperi. ♦ Care are continuitatea oprită; rupt, tăiat. Fir întrerupt. – v. întrerupe. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Întrerupt ≠ continuu …   Dicționar Român

  • bara — BARÁ, barez, vb.I. tranz. 1. A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulaţia, a închide accesul pe un drum etc. 2. A trage una sau mai multe linii peste un text scris, pentru a arăta că este anulat; a anula. – Din fr. barrer. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”