întrerupt

întrerupt
ÎNTRERÚPT, -Ă, întrerupţi, -te, adj. Care este temporar oprit, suspendat. ♦ (Adverbial) Cu întreruperi. ♦ Care are continuitatea oprită; rupt, tăiat. Fir întrerupt.v. întrerupe.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Întrerupt ≠ continuu, neîntrerupt
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNTRERÚPT adj. v. intermitent.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎNTRERÚP//T întrerupttă (întreruptţi, întreruptte) 1) v. A ÎNTRERUPE şi A SE ÎNTRERUPE. 2) şi adverbial (în opoziţie cu continuu) Care are întreruperi. /v. a (se) întrerupe
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • prerupt — prerúpt, prerúptă, adj. 1. (înv.) care a fost întrerupt (în vorbire). 2. (reg.; despre florile unei cusături) care este cusut din loc în loc, întrerupt. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • reanclanşare — REANCLANŞÁRE, reanclanşări, s.f. (În sintagma) Reanclanşare automată rapidă = restabilirea automată a alimentării unui circuit întrerupt automat în urma unui scurtcircuit. [pr.: re an ] – După fr. réenclenchement. Trimis de claudia, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • rupt — RUPT2, Ă, rupţi, te, adj., s.f. I. adj. 1. Făcut bucăţi, ciopârţit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ♦ fig. Zdrobit, copleşit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărţit în două (sau în mai multe) părţi. ♦ fig. (Despre relaţii …   Dicționar Român

  • întrerupe — ÎNTRERÚPE, întrerúp, vb. III. tranz. şi refl. A (se) opri, a (se) suspenda temporar cursul, desfăşurarea unei acţiuni, a unui lucru; a opri pe cineva sau a se opri în cursul unei lucrări, al unei activităţi; p. gener. a (se) opri, a (se) suspenda …   Dicționar Român

  • Ștefan Stoica —  Ștefan Stoica Spielerinformationen Geburtstag 23. Juni 1967 Geburtsort Negoiești, Rumänien Position Stürmer Vereine als Aktiver …   Deutsch Wikipedia

  • bâc — BÂC, BÂC BÂC (cioc cioc, sâc) interj. Trimis de paula, 14.04.2009. Sursa: DOOM  BÂC interj. Exprimă zgomotul produs de o lovitură sau o căzătură. Formă expresivă, bazată pe consonanţa tipică cu scopul evocării zgomotului unei lovituri sau… …   Dicționar Român

  • colind — COLÍND, colinde, s.n. Faptul de a colinda. 1. Obiceiul de a colinda. 2. Cântec tradiţional cântat de cete de copii, de flăcăi sau de adulţi cu prilejul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou; colindă. 3. Umblet din loc în loc, întrerupt de… …   Dicționar Român

  • continuu — CONTÍNUU, UĂ, continui, ue, adj. Care are loc fără întrerupere, care se prelungeşte fără pauză; neîntrerupt, neîncetat, necurmat. ♢ Curent continuu = curent electric care are un singur sens. ♦ (lingv.; despre consoane; şi substantivat, f.)… …   Dicționar Român

  • curmat — CURMÁT, Ă, curmaţi, te, adj. 1. (Despre o parte a corpului încinsă cu o legătură) Strâns prea tare. ♦ (Despre membrele copiilor graşi) Cu îndoituri, cu cute la încheieturi. ♦ (Despre corpul unor insecte) Sugrumat la mijloc. 2. (Despre un drum sau …   Dicționar Român

  • deconecta — DECONECTÁ, deconectez, vb. I. 1. tranz. A suprima o conexiune a două conducte electrice. 2. tranz. A desface o legătură dintre o maşină sau un aparat electric şi un circuit sau o reţea electrică; a decupla. 3. refl. fig. A se relaxa, a se… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”