întrerupere

întrerupere
ÎNTRERÚPERE, întreruperi, s.f. Acţiunea de a (se) întrerupe şi rezultatul ei. ♢ loc. adv. Fără întrerupere = permanent, necontenit, continuu. [var.: (înv.) întrerúmpere s.f.] – v. întrerupe.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNTRERÚPERE s. 1. contenire, încetare, oprire, (înv. şi pop.) opreală. (Lucrează fără întrerupere.) 2. v. în-cetare. 3. v. curmare. 4. pauză, tăcere. (Lungi întrerupere punctau discuţia.) 5. v. suspendare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

întrerúpere s. f. rupere
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNTRERÚPER//E întreruperei f. v. A ÎNTRERUPE şi A SE ÎNTRERUPE.Fără întrerupere în mod continuu; fără încetare. /v. a (se) întrerupe
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ÎNTRERÚPERE s.f. Acţiunea de a (se) întrerupe şi rezultatul ei; oprire, suspendare. ♢ Fără întrerupere = neîntrerupt, continuu. ♦ Replică, exclamaţie etc. care împiedică pe cineva să-şi urmeze cursul vorbirii. [< întrerupe].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

ÎNTRERÚPERE s. f. acţiunea de a (se) întrerupe; oprire, suspendare. o fără întrerupere = neîntrerupt, continuu. ♢ intervenţie care împiedică pe cineva să-şi urmeze cursul vorbirii. ♢ (inform.) oprire temporară sau definitivă a unui program. (< întrerupe)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • pauză — PÁUZĂ, pauze, s.f. 1. Suspendare, oprire temporară a unei acţiuni, a unei mişcări, a unei activităţi; interval de timp cât durează această întrerupere; repaus. ♢ loc. adv. Fără pauză = continuu, neîntrerupt. ♦ (La şcoală) Recreaţie1. ♦ (La… …   Dicționar Român

  • permanenţă — PERMANÉNŢĂ, permanenţe, s.f. 1. Stare, însuşire a unui lucru, a unei acţiuni, a unui fenomen care durează fără întrerupere; (calitate a) ceea ce este durabil, permanent; caracter permanent; durată lungă a anumitor lucruri, fenomene etc. ♢ loc.… …   Dicționar Român

  • continuu — CONTÍNUU, UĂ, continui, ue, adj. Care are loc fără întrerupere, care se prelungeşte fără pauză; neîntrerupt, neîncetat, necurmat. ♢ Curent continuu = curent electric care are un singur sens. ♦ (lingv.; despre consoane; şi substantivat, f.)… …   Dicționar Român

  • intermitenţă — INTERMITÉNŢĂ, intermitenţe, s.f. Întrerupere, lipsă de continuitate în desfăşurarea unei acţiuni, a unui proces etc.; discontinuitate. ♢ loc. adv. Cu intermitenţă = în mod intermitent. – Din fr. intermittence. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa …   Dicționar Român

  • răgaz — RĂGÁZ, (rar) răgazuri, s.n. 1. Timp liber, disponibil pentru a face ceva. ♦ Amânare, păsuire. 2. Perioadă de întrerupere a unei activităţi; odihnă; repaus. ♢ loc. adv. Fără (de) răgaz = fără întrerupere, necontenit. ♦ Linişte, tihnă, pace. – et.… …   Dicționar Român

  • suspendare — SUSPENDÁRE, suspendări, s.f. Acţiunea de a suspenda şi rezultatul ei; întrerupere, suprimare (temporară). – v. suspenda. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUSPENDÁRE s. I. v. agăţare. II. 1. v. întrerupere. 2. întrerupere. (suspendare… …   Dicționar Român

  • suspensie — SUSPÉNSIE, suspensii, s.f. 1. Întrerupere (intenţionată) a şirului gândirii, a frazei. ♢ loc. adj. şi adv. În suspensie = amânat, oprit, suspendat (temporar). 2. (chim.) Sistem dispers solid fluid, în care faza solidă dispersă este în echilibru… …   Dicționar Român

  • tiradă — TIRÁDĂ, tirade, s.f. 1. (Adesea fig.) Parte dintr un discurs în care oratorul dezvoltă pe larg (şi cu emfază) o idee, o teză. 2. Fragment dintr o operă literară (dramatică), de întindere mai mare, caracterizată printr o deosebită intensitate… …   Dicționar Român

  • avort — AVÓRT, avorturi, s.n. Întrerupere accidentală sau provocată a gravidităţii înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern. – Din avorta (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AVÓRT s. (med.) (pop.)… …   Dicționar Român

  • bloc — BLOC, blocuri, s.n. 1. Bucată mare dintr o materie solidă şi grea, masă solidă dintr o singură bucată. 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică. ♢ Bloc de desen = grup de foi de hârtie de desenat, lipite între ele la una din… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”