permanenţă

permanenţă
PERMANÉNŢĂ, permanenţe, s.f. 1. Stare, însuşire a unui lucru, a unei acţiuni, a unui fenomen care durează fără întrerupere; (calitate a) ceea ce este durabil, permanent; caracter permanent; durată lungă a anumitor lucruri, fenomene etc. ♢ loc. adv. În permanenţă = fără întrerupere, în mod permanent; mereu. 2. (concr.) Organ sau serviciu însărcinat la anumite instituţii sau întreprinderi cu asigurarea funcţionării permanente a unor secţii (de obicei a celor care lucrează cu publicul). – Din fr. permanence.
Trimis de oprocopiuc, 12.03.2004. Sursa: DEX '98

permanénţă s. f., g.-d. art. permanénţei; pl. permanénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PERMANÉNŢ//Ă permanenţăe f. 1) Caracter permanent; continuitate. ♢ În permanenţă fără întrerupere; continuu; neîncetat. 2) (la unele întreprinderi sau instituţii) Secţie care funcţionează permanent. /<fr. pemanence
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PERMANÉNŢĂ s.f. Durată constantă, neîntreruptă a unui lucru; neîntrerupere; statornicie. ♦ În permanenţă = permanent, fără întrerupere. ♦ Birou, serviciu în unele întreprinderi care funcţionează fără întrerupere. [cf. fr. permanence, it. permanenza].
Trimis de LauraGellner, 29.01.2007. Sursa: DN

PERMANÉNŢĂ s. f. însuşire a unui lucru, a unei acţiuni etc. de a fi permanent(ă). o în permanenţă = permanent, continuu. ♢ birou, serviciu în unele întreprinderi care funcţionează fără întrerupere. (< fr. permanence)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • permanenta — • behålla, bevara, upprätthålla, vidmakthålla …   Svensk synonymlexikon

  • permanenta — v ( de, t) göra bestående, äv. behandla hår så att det blir lockigt …   Clue 9 Svensk Ordbok

  • nenta — permanenta …   Dictionnaire des rimes

  • permanent — PERMANÉNT, Ă, permanenţi, te, adj. Care există, care durează mereu sau mult timp fără a se schimba, care se petrece fără întrerupere; necontenit, neîntrerupt. ♢ Ondulaţie permanentă (şi substantivat, n.) = ondulaţie a părului făcută printr un… …   Dicționar Român

  • trichiază — TRICHIÁZĂ, trichiaze, s.f. Inflamaţie permanentă a conjunctivei (conjunctivă), cauzată de o deviaţie a genelor spre interior. [pr.: chi a ] – Din fr. trichiasis. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  trichiáză s. f. (sil. chi a ), g …   Dicționar Român

  • electret — ELECTRÉT, electreţi, s.m. Material care prezintă polarizaţie electrică permanentă la temperatura ambiantă, fără a fi deformat. – Din fr. électret. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  electrét s. m., pl. electréţi Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • imuabilitate — IMUABILITÁTE s.f. Calitatea a ceea ce este imuabil; permanenţă, fixitate, imutabilitate. [pr.: mu a ] – Din fr. immuabilité. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IMUABILITÁTE s. v. constanţă, invariabi litate. Trimis de siveco, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • legaţie — LEGÁŢIE, legaţii, s.f. Reprezentanţă diplomatică permanentă inferioară în rang unei ambasade, condusă de un ministru plenipotenţiar sau de un însărcinat cu afaceri. ♦ Localul, sediul acestei reprezentanţe. [var.: legaţiúne s.f.] – Din fr.… …   Dicționar Român

  • tonus — TÓNUS, tonusuri, s.n. 1. Stare permanentă de uşoară tensiune a muşchilor unui organism sănătos (aflat în repaus). 2. Stare permanentă de excitaţie (în condiţii de repaus) a centrilor nervoşi. ♦ fig. Energie, vigoare. – Din fr. tonus. Trimis de… …   Dicționar Român

  • beatitudine — BEATITÚDINE s.f. (livr.) Stare de fericire deplină. [pr.: be a ] – Din lat. beatitudo, inis. cf. fr. b é a t i t u d e. Trimis de paula, 27.12.2006. Sursa: DEX 98  BEATITÚDINE s. v. fericire. Trimis de siveco …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”