necurmat — NECURMÁT, Ă, necurmaţi, te, adj., adv. (pop.) (Care se întâmplă, are loc etc.) necontenit, neîncetat, continuu. – Ne + curmat. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NECURMÁT adj., adv. 1. adj. v. continuu. 2 … Dicționar Român
curma — CURMÁ, curm, vb. I. I. 1. tranz. (Despre sfori, frânghii, legături) A strânge tare, a pătrunde în carne; a strangula. 2. tranz. A tăia un lemn de a curmezişul. ♦ tranz. şi refl. A (se) frânge, a (se) rupe. 3. refl. (Despre oameni) A se apleca de… … Dicționar Român
nestins — NESTÍNS, Ă, nestinşi, se, adj. Care (mai) arde (cu putere), care nu poate fi stins; (despre foc) viu, iute. ♦ Var nestins = var în forma în care iese din cuptorul de calcinare a pietrei de var. ♦ fig. (Despre sentimente, senzaţii) Care nu se… … Dicționar Român
precurmat — precurmát1, precurmátă, adj. (înv.) întrerupt brusc, curmat, oprit brusc. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR precurmát2, precurmátă, adj. (reg.; despre insecte) care este îngustat în partea de mijloc a corpului (ca viespea). Trimis de… … Dicționar Român
rupt — RUPT2, Ă, rupţi, te, adj., s.f. I. adj. 1. Făcut bucăţi, ciopârţit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ♦ fig. Zdrobit, copleşit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărţit în două (sau în mai multe) părţi. ♦ fig. (Despre relaţii … Dicționar Român