necurmat

necurmat
NECURMÁT, -Ă, necurmaţi, -te, adj., adv. (pop.) (Care se întâmplă, are loc etc.) necontenit, neîncetat, continuu. – Ne- + curmat.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NECURMÁT adj., adv. 1. adj. v. continuu. 2. adv. v. continuu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

NECURMÁT adv. v. continuu, încontinuu, întotdeauna, întruna, mereu, neconte-nit, neîncetat, permanent, pururi, totdeauna, veşnic.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

necurmát adj. m., pl. necurmáţi; f. sg. necurmátă, pl. necurmáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NECURMÁ//T necurmattă (necurmatţi, necurmatte) (negativ de la curmat) Care are loc continuu, neîncetat. /ne- + curmat
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • necurmát — adj. m., pl. necurmáţi; f. sg. necurmátã, pl. necurmáte …   Romanian orthography

  • continuu — CONTÍNUU, UĂ, continui, ue, adj. Care are loc fără întrerupere, care se prelungeşte fără pauză; neîntrerupt, neîncetat, necurmat. ♢ Curent continuu = curent electric care are un singur sens. ♦ (lingv.; despre consoane; şi substantivat, f.)… …   Dicționar Român

  • istov — ISTÓV s.n. (înv.) Sfârşit1, capăt. ♢ loc. adj. şi adv. (pop.) De istov = cu totul, complet, definitiv, perfect. Fără istov = fără încetare; nesfârşit, necurmat. – Din sl. istovŭ adevărat . Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  ISTÓV s …   Dicționar Român

  • curm — CURM, curmuri, s.n. (reg.) Curmei. – cf. alb. k u r m . Trimis de ionel bufu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98  CURM s. v. curmei. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  curm s. n …   Dicționar Român

  • hojma — HÓJMA adv. (reg.) Mereu. [var.: hójmă adv.] – Din ucr. hozma. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HÓJMA adv. v. continuu, încontinuu, întruna, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi,… …   Dicționar Român

  • mereu — MERÉU, ÉIE, merei, eie, adv., adj. I. adv. 1. Fără răgaz, neîncetat, neîntrerupt, continuu, întruna; la intervale scurte. ♦ Din ce în ce mai mult. Se depărtează mereu. 2. (reg.) Încet, fără grabă, domol; alene, liniştit, potolit. II. adj. 1. (înv …   Dicționar Român

  • neapărat — NEAPĂRÁT, Ă, neapăraţi, te, adj., adv. I. adj. 1. De care nu te poţi lipsi, care este (absolut) necesar; indispensabil. ♢ expr. A fi de (sau a avea) neapărată nevoie (sau trebuinţă) = a fi de (sau a avea) absolută nevoie. 2. (Rar) Căruia nu i te… …   Dicționar Român

  • necontinuu — ≠ continuu, întruna, perpetuu, neîntrerupt, neîncetat, permanent, necurmat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime …   Dicționar Român

  • necunten — NECÚNTEN adj. v. etern, nesfârşit, perpetuu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  NECÚNTEN adj., adv. v. continuu, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, permanent, veşnic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • nelipsit — NELIPSÍT, Ă, nelipsiţi, te, adj. Care este întotdeauna prezent, care nu lipseşte niciodată; care nu se desparte de cineva. – Ne + lipsit. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NELIPSÍT adv. v. continuu, încontinuu, întruna, mereu,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”