- întrerumpere
- ÎNTRERÚMPERE s.f. v. întrerupere.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
întrerupere — ÎNTRERÚPERE, întreruperi, s.f. Acţiunea de a (se) întrerupe şi rezultatul ei. ♢ loc. adv. Fără întrerupere = permanent, necontenit, continuu. [var.: (înv.) întrerúmpere s.f.] – v. întrerupe. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNTRER … Dicționar Român