lovitură — LOVITÚRĂ, lovituri, s.f. 1. Atingere bruscă şi puternică, izbitură; (concr.) zgomot (puternic) cauzat de o asemenea izbitură. ♢ Lovitură de graţie = (adesea fig.) lovitură finală, care răpune definitiv pe cel lovit. ♦ Bătaie. 2. fig. Supărare,… … Dicționar Român
ciocni — CIOCNÍ, ciocnesc, vb. IV. 1. refl. (recipr.) intranz. şi tranz. A (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (făcând zgomot). ♦ tranz. A lovi ouăle roşii unul de altul cu unul dintre capete, conform tradiţiei legate de sărbătoarea Paştilor. ♦ tranz.… … Dicționar Român
bleandă — BLEÁNDĂ1, blende, s.f. (pop.) Sperietoare de păsări. ♦ Epitet pentru o persoană fără energie, molâie, bleagă. – et. nec. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLEÁNDĂ2, blende, s.f. (reg.) Lovitură, îmbrânceală, brânci. ♦ Tiflă. – et. nec … Dicționar Român
brâncă — BRẤNCĂ1 s.f. 1. Boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare şi apariţia unor pete violacee. 2. (pop.) Erizipel. 3. Plantă erbacee fără frunze, cu flori verzui sau alburii grupate în formă de spic, folosită în … Dicționar Român
izbi — IZBÍ, izbesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi cu putere (de ceva, de cineva sau cu ceva); a (se) repezi cu violenţă; a (se) trânti. ♦ tranz. şi refl. A (se) arunca cu putere; a (se) azvârli. 2. tranz. (Despre lumină) A cădea cu putere, a… … Dicționar Român
loveală — LOVEÁLĂ, loveli, s.f. (Rar) Lovitură, izbitură. ♦ (fam.) Coincidenţă, potrivire. – Lovi + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LOVEÁLĂ s. v. coincidenţă, izbitură, lovitură, potriveală, potrivire. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
pălitură — PĂLITÚRĂ, pălituri, s.f. Lovitură, izbitură. ♦ Urmă de lovitură; contuzie, rană. – Păli1 + suf. tură. Trimis de valeriu, 29.11.2006. Sursa: DEX 98 PĂLITÚRĂ s. v. groază, izbitură, încrânce nare, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, înspăimântare … Dicționar Român
trântitură — TRÂNTITÚRĂ, trântituri, s.f. Trântă, trânteală, izbitură. – Trânti + suf. itură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TRÂNTITÚRĂ s. v. izbitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime TRÂNTITÚRĂ s. v. bătătură, clavus,… … Dicționar Român
ştos — s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrân ceală, îmbrâncitură, împinsătură, lovitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ştos, ştósuri, s.n. (reg.) 1. lovitură, izbitură; ghiont. 2. grămadă de scânduri. Trimis de blaurb, 23.02.2007.… … Dicționar Român
aruncătură — ARUNCĂTÚRĂ, aruncături, s.f. 1. Aruncare. ♢ expr. Aruncătură de ochi = fel de a se uita; căutătură, ochire. Dintr o aruncătură de ochi = deodată; numaidecât, imediat. 2. Distanţă la care ajunge un obiect aruncat. ♢ expr. O aruncătură de băţ =… … Dicționar Român
