pălitură

pălitură
PĂLITÚRĂ, pălituri, s.f. Lovitură, izbitură. ♦ Urmă de lovitură; contuzie, rană. – Păli1 + suf. -tură.
Trimis de valeriu, 29.11.2006. Sursa: DEX '98

PĂLITÚRĂ s. v. groază, izbitură, încrânce-nare, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, înspăimântare, lovitură, oroare, rugină, spaimă, teroare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pălitúră s. f., g.-d. art. pălitúrii; pl. pălitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PĂLITÚR//Ă păliturăi f. Atingere bruscă şi violentă dintre două corpuri; lovitură. /a păli + suf. păliturătură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • pârlitură — PÂRLITÚRĂ, pârlituri, s.f. 1. Pârleală (1). ♢ expr. (înv.) A da (pe cineva) pe (sau prin) pârlitură = a) a necăji (pe cineva), a face (cuiva) zile fripte; b) a ironiza, a lua în râs. 2. (reg.; concr.) Loc ars de foc; porţiune de pădure cu copacii …   Dicționar Român

  • groază — GROÁZĂ s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ♦ (concr.) Persoană sau lucru care îngrozeşte. 2. fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulţime, o cantitate mare (de...). –… …   Dicționar Român

  • lovitură — LOVITÚRĂ, lovituri, s.f. 1. Atingere bruscă şi puternică, izbitură; (concr.) zgomot (puternic) cauzat de o asemenea izbitură. ♢ Lovitură de graţie = (adesea fig.) lovitură finală, care răpune definitiv pe cel lovit. ♦ Bătaie. 2. fig. Supărare,… …   Dicționar Român

  • păli — PĂLÍ2, pălesc, vb. IV. intranz. 1. A deveni palid, a se îngălbeni la faţă (de emoţie, din cauza unei boli etc.). 2. (Despre surse luminoase) A şi pierde strălucirea, a se stinge. – Din fr. pâlir. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  PĂLÍ1 …   Dicționar Român

  • pălişte — pălíşte s.f. (reg.) 1. arşiţă, dogoare (a soarelui). 2. loc situat în bătaia soarelui. 3. câmp ars, pârlit, pălit de soare; pârlitură, pălitură. Trimis de blaurb, 30.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • rugină — RUGÍNĂ, rugini, s.f. I. 1. Substanţă brun roşcată, poroasă, sfărâmicioasă, care se formează prin oxidare pe obiectele de fier. ♦ Pojghiţă brună care acoperă uneori pietrele şi care se produce prin oxidarea minereurilor de fier din ele. 2. Obiect… …   Dicționar Român

  • încrâncenare — ÎNCRÂNCENÁRE, încrâncenări, s.f. Acţiunea de a se încrâncena; înfiorare. ♦ Încăierare, încleştare sângeroasă. – v. încrâncena. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCRÂNCENÁRE s. groază, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, înspăimântare …   Dicționar Român

  • beicuoti — beicuoti, uoja, ãvo tr. 1. dažyti medį su beicu: Šiandieną turiu lovą beicuoti, paskui uždėti palitūrą Grg. 2. dezinfekuoti sėklą su beicu prieš sėjimą, kad išnyktų kūlės: Kad nebūtų kviečiuose kūlių, prieš sėjimą reikia beicuoti Mrj.… …   Dictionary of the Lithuanian Language

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”