groază

groază
GROÁZĂ s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ♦ (concr.) Persoană sau lucru care îngrozeşte. 2. fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulţime, o cantitate mare (de...). – Din sl. groza.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GROÁZĂ s. încrâncenare, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, înspăimântare, oroare, spaimă, teroare, (înv. şi pop.) oţărâre, (înv. şi reg.) scârbă, (reg.) înfricare, pălitură, (înv.) spăimântare, spăimân-tătură, (fig.) cutremur. (Simte o groază teribilă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

GROÁZĂ s. v. duium, grămadă, mulţime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

groáză s. f., g.-d. art. groázei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GROÁZĂ f. 1) Spaimă foarte mare. A înmărmuri de groază. 2) fig. (despre fiinţe, lucruri) Mulţime mare; grozăvenie; sumedenie; puzderie. [G.-D. groazei] /<sl. groza
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

groáză (-ze), s.f. – 1. Teroare, spaimă. – 2. Mulţime, puăderie, cantitate mare. sl. (bg., sb.) groza (Miklosich, Slaw., Elem., 18; Cihac, II, 130); sensul 2 apare şi în slov. (cf. amar, şi sp. de miedo). – Der. grozav, adj. (cumplit; oribil; minunat, excelent; uriaş, nemaipomenit), cf. bg. grozav; grozliv, adj. (înv., îngrozitor), cf. rus. grozlivyĭ "ameninţător"; groaznic (var. Mold. groznic), adj. (oribil, înspăimîntător), cf. sl. groznyĭ; groznicie, s.f. (oroare); grozavnic, adj. (înv., înspăimîntător); grozniceşte, adv. (îngrozitor); grozăvi, vb. refl. (înv., a ameninţa; a privi cu ferocitate; a deveni cumplit sau excelent); grozăvie, s.f. (monstruozitate; ferocitate; oroare; teroare); grozăvenie, s.f. (oroare; fanfaronadă); îngrozi, vb. (a speria, a înspăimînta; a ameninţa); îngrozitor, adj. (cumplit, oribil); îngrozitură (var. îngroziciune), s.f. (înv., oroare).
Trimis de blaurb, 08.11.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • oroare — OROÁRE, (2) orori, s.f. 1. Sentiment de groază, de dezgust, de repulsie; aversiune, scârbă. 2. Faptă, vorbă sau situaţie care inspiră groază, repulsie; grozăvie. – Din fr. horreur, lat. horror, oris. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • teroare — TEROÁRE, terori, s.f. Groază, spaimă, frică provocată intenţionat prin ameninţări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare. ♦ Asuprire bazată pe intimidare, timorare, ameninţare. – Din fr. terreur, lat. terror, oris. Trimis de RACAI,… …   Dicționar Român

  • îngrozi — ÎNGROZÍ, îngrozesc, vb. IV. tranz. şi refl. A produce sau a simţi spaimă, groază; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoşa. – În + groază. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNGROZÍ vb. a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se… …   Dicționar Român

  • teribil — TERÍBIL, Ă, teribili, e, adj. 1. Care inspiră groază; îngrozitor. 2. (fam.) Extraordinar, formidabil, grozav. ♢ (Adverbial, legat de un adjectiv prin prep. de , cu valoare de superlativ) Foarte, extrem de... – Din fr. terrible, lat. terribilis.… …   Dicționar Român

  • thriller — THRÍLLER s.n. Roman, piesă de teatru sau film de groază. [pr.: trílăr] – cuv. engl. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  THRILLER [pr.: trílăr] thrillere n. Roman, piesă de teatru, film de groază, cu scene violente. /cuv …   Dicționar Român

  • macabru — MACÁBRU, Ă, macabri, e, adj. 1. Care se referă la moarte sau la morţi, care aminteşte de moarte. 2. Care inspiră groază; înfiorător, sinistru. – Din fr. macabre. Trimis de claudia, 20.08.2003. Sursa: DEX 98  MACÁBRU adj. 1. v. lugubru. 2. v.… …   Dicționar Român

  • monstruozitate — MONSTRUOZITÁTE, monstruozităţi, s.f. Faptul de a fi monstruos; ceea ce este ieşit din comun şi respingător ca aspect, ceea ce este monstruos. ♦ fig. Ceea ce produce groază, repulsie; grozăvie, cruzime. [pr.: stru o ] – Din fr. monstruosité.… …   Dicționar Român

  • spaimă — SPAÍMĂ, spaime, s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de ceva neprevăzut şi primejdios; groază. ♢ loc. adj şi adv. De spaimă = înfiorător, îngrozitor; extraordinar, neobişnuit. ♢ loc. vb. A băga spaima (în cineva) = a înfricoşa, a… …   Dicționar Român

  • cutremur — CUTRÉMUR, cutremure, s.n. 1. Mişcare puternică şi bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarţei pământului, provocată de dislocări subterane, de erupţii vulcanice etc.; seism. 2. fig. Înfiorare, cutremurare, fior; p. ext. teamă, frică …   Dicționar Român

  • groaznic — GROÁZNIC, Ă, groaznici, ce, adj. 1. Care insuflă groază (prin aspect, manifestări, consecinţe); grozav, înfricoşător, înspăimântător, îngrozitor, abominabil. 2. Care este extrem de puternic, de violent, de intens. Durere groaznică. ♦ (Adverbial)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”