teribil

teribil
TERÍBIL, -Ă, teribili, -e, adj. 1. Care inspiră groază; îngrozitor. 2. (fam.) Extraordinar, formidabil, grozav. ♢ (Adverbial, legat de un adjectiv prin prep. "de", cu valoare de superlativ) Foarte, extrem de... – Din fr. terrible, lat. terribilis.
Trimis de LauraGellner, 26.06.2004. Sursa: DEX '98

TERÍBIL adj., adv. 1. adj. v. extraordinar. 2. adv. v. foarte. 3. adj. v. îngrozitor. 4. adj. v. atroce. 5. adj. v. zdravăn. 6. adj. v. cumplit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

teríbil adj. m., pl. teríbili; f. sg. teríbilă, pl. teríbile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TERÍBIL1 adv. 1) Foarte puternic; în mod deosebit; grozav. 2) (urmat de prepoziţia de) Nespus de mult; extrem; extaordinar; grozav. teribil de frumoasă. /<fr. terrible, lat. terribilis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TERÍBIL2 teribilă (teribili, teribile) 1) Care inspiră teroare; producător de groază; înspăimântător; îngrozitor. 2) Care are putere mare; de mare intensitate. Un efort teribil. 3) pop. Care iese din comun; caracterizat prin proprietăţi neobişnuite. Un tip teribil. Un cântec teribil. 4) Care este caracterizat prin agresivitate sporită. Un copil teribil. /<fr. terrible, lat. terribilis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TERÍBIL, -Ă adj. 1. Care inspiră groază; înspăimântător, îngrozitor. 2. (fam.) Extraordinar, formidabil, grozav. ♦ adv. Foarte, extrem de... [cf. fr. terrible, lat. terribilis].
Trimis de LauraGellner, 04.06.2007. Sursa: DN

TERÍBIL, -Ă adj. 1. care inspiră groază; înspăimântător, îngrozitor. 2. (fam.) extraordinar, formidabil, grozav. ♢ (adv.) foarte, extrem de... (< fr. terrible, lat. terribilis)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • teríbil — adj. m., pl. teríbili; f. sg. teríbilã, pl. teríbile …   Romanian orthography

  • teribilitate — TERIBILITÁTE, teribilităţi, s.f. Însuşirea de a fi teribil; (la pl.) vorbe sau fapte teribile, teribilisme. – Teribil + suf. itate. cf. it. t e r r i b i l i t à . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  teribilitáte s. f., g. d. art …   Dicționar Român

  • infernal — INFERNÁL, Ă, infernali, e, adj. De infern, din infern; drăcesc, diabolic. ♢ Maşină infernală = bombă cu mecanism de ceasornic, folosită de terorişti pentru a săvârşi atentate. ♦ fig. Înspăimântător, groaznic, teribil. – Din fr. infernal, lat.… …   Dicționar Român

  • straşnic — STRÁŞNIC, Ă, straşnici, ce, adj., adv., s.m. I. adj. (Exprimă ideea de superlativ) 1. Foarte bun, minunat; foarte mare; foarte puternic; extraordinar, nemaipomenit. 2. Îngrozitor, înfiorător, înspăimântător; grozav, cumplit, teribil. ♦ Foarte… …   Dicționar Român

  • teribilist — TERIBILÍST, Ă, teribilişti, ste, adj., s.m. şi f. (Persoană) care vrea să pară extraordinară, teribilă, grozavă; (om) excentric, extravagant. – Teribil + suf. ist. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  teribilíst adj. m., s …   Dicționar Român

  • teribilism — TERIBILÍSM, teribilisme, s.n. 1. Vorbă sau faptă care vrea să pară teribilă, grozavă, formidabilă. 2. Atitudine, comportare, manifestare bizară, neobişnuită; extravaganţă, excentricitate; ţicneală. – Teribil + suf. ism. Trimis de LauraGellner, 13 …   Dicționar Român

  • cumplit — CUMPLÍT, Ă, cumpliţi, te, adj. 1. Groaznic, teribil; crud, nemilos, feroce. ♦ (fam.; despre mâncăruri şi băuturi) Foarte bun, gustos. ♦ (Adverbial; cu valoare de superlativ) Tare, mult, extraordinar, straşnic. 2. (înv.) Zgârcit. – Din cumpli (înv …   Dicționar Român

  • dino — elem. uriaş , teribil, groaznic . (< fr. dino , cf. gr. deinos, teribil) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • terifiant — TERIFIÁNT, Ă, terifianţi, te, adj. (livr., rar) Înspăimântător, îngrozitor. [pr.: fi ant] – Din fr. terrifiant. Trimis de LauraGellner, 26.06.2004. Sursa: DEX 98  TERIFIÁNT adj. v. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător,… …   Dicționar Român

  • îndrăcit — ÎNDRĂCÍT, Ă, îndrăciţi, te, adj. Scos din fire; furios; afurisit, al dracului, rău. ♦ Teribil, grozav, înfocat, aprins. ♦ fig. Drăcos, şmecher; plin de temperament. – v. îndrăci. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNDRĂCÍT adj. v.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”