teribilitate

TERIBILITÁTE, teribilităţi, s.f. Însuşirea de a fi teribil; (la pl.) vorbe sau fapte teribile, teribilisme. – Teribil + suf. -itate. cf. it. t e r r i b i l i t à .

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



teribilitáte s. f., g.-d. art. teribilităţii; (teribilisme) pl. teribilităţi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TERIBILIT//ÁTE teribilitateăţi f. 1) Caracter teribil. 2) la pl. Vorbe sau fapte teribile. /<it. terribilitá

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TERIBILITÁTE s.f. Însuşirea de a fi teribil; (la pl.) vorbe sau fapte teribile; teribilisme. [cf. it. terribilità].

Trimis de LauraGellner, 04.06.2007. Sursa: DN



TERIBILITÁTE s. f. însuşirea de a fi teribil; (pl.) teribilisme. (< it. terribilità)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN