datină

datină
DÁTINĂ, datini, s.f. 1. Obicei sau deprindere consfinţită în timp şi devenită tradiţională pentru o colectivitate de oameni; tradiţie, uzanţă. 2. (Rar) Regulă, tipic. – Din sl. dĕdina "moştenire" (moştenire).
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DÁTINĂ s. 1. fel, obicei, rânduială, tradiţie, uz, uzanţă, (înv. şi pop.) rând, (pop.) dată, lege, (înv. şi reg.) pomană, (reg.) orândă, (Transilv.) sucă, (prin Ban.) zacon, (înv.) pravilă, predanie, şart, tocmeală, (turcism înv.) adat. (Aşa-i datină din bătrâni.) 2. v. cutumă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dátină s. f., g.-d. art. dátinii; pl. dátini
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DÁTIN//Ă datinăi f. Obişnuinţă de viaţă colectivă, tradiţională, devenită lege nescrisă a unui popor sau a unei comunităţi omeneşti. [G.-D. datinei] /<sl. dĕdina
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • dátinã — s. f., g. d. art. dátinii; pl. dátini …   Romanian orthography

  • îndătina — ÎNDĂTINÁ, îndătinez, vb. I. refl. (Rar) A se obişnui (cu) ceva. ♦ tranz. A avea obiceiul să..., a obişnui. [var.: îndatiná vb. I] – În + datină. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNDĂTINÁ vb. v. obişnui …   Dicționar Român

  • şart — ŞART1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  ŞART2, şarturi, s.n. 1. Rânduială, uzanţă, tradiţie, datină. 2. Rost, socoteală, tâlc. ♢ loc. adv. Pe… …   Dicționar Român

  • consuetudinar — CONSUETUDINÁR, Ă, consuetudinari, e, adj. (livr.) Nescris, dar consacrat prin uz, prin datină; cutumiar. [pr.: su e ] – Din consuetudine. Trimis de gudovan, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONSUETUDINÁR adj. v. cutumiar. Trimis de siveco, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • obicei — OBICÉI, obiceiuri, s.n. 1. Deprindere individuală câştigată prin repetarea frecventă a aceleiaşi acţiuni; fel particular de a se purta sau de a face ceva; obişnuinţă, învăţ. ♢ loc. adv. De obicei = de regulă, în mod obişnuit, în genere. ♢ loc. vb …   Dicționar Român

  • orândă — ORẤNDĂ1, orânde, s.f. (pop.) 1. Soartă, ursită, destin. ♦ Persoană menită să devină soţul (sau soţia) cuiva; ursit. 2. Obicei, datină. [var.: orấnd s.m.] – Din orândui (derivat regresiv). Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ORẤNDĂ2 …   Dicționar Român

  • pravilă — PRÁVILĂ, pravile, s.f. (înv.) 1. Lege (sau corp de legi), dispoziţie, regulament, hotărâre (cu caracter civil sau bisericesc). ♢ loc. adv. După pravilă = conform legii, legal; just, drept. Peste pravilă = (pe) nedrept, ilegal. ♢ expr. A pune (sau …   Dicționar Român

  • tradiţie — TRADÍŢIE, tradiţii, s.f. Ansamblu de concepţii, de obiceiuri, de datini şi de credinţe care se statornicesc istoriceşte în cadrul unor grupuri sociale sau naţionale şi care se transmit (prin viu grai) din generaţie în generaţie, constituind… …   Dicționar Român

  • uzanţă — UZÁNŢĂ, uzanţe, s.f. Practică uzuală; regulă, obicei statornicit. – Din fr. usance, it. usanza. Trimis de ana zecheru, 01.08.2002. Sursa: DEX 98  UZÁNŢĂ, uzánţe, s.f. 1. Mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o… …   Dicționar Român

  • adet — ADÉT, adeturi, s.n. (înv.) Dare, impozit. – tc. âdet obicei, datină . Trimis de cornel, 03.02.2004. Sursa: DLRM  ADÉT s. v. bir, compensare, compensaţie, dare, datină, daune, despăgubire, fel, impozit, obicei, reparaţie, rânduială, tradiţie, uz …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”