consuetudinar

CONSUETUDINÁR, -Ă, consuetudinari, -e, adj. (livr.) Nescris, dar consacrat prin uz, prin datină; cutumiar. [pr.: -su-e-] – Din consuetudine.

Trimis de gudovan, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



CONSUETUDINÁR adj. v. cutumiar.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



consuetudinár adj. m. (sil. -su-e-), pl. consuetudinári; f. sg. consuetudináră, pl. consuetudináre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CONSUETUDINÁR, -Ă adj. Nescris, dar consacrat prin uz, prin datină; cutumiar. [cf. lat. consuetudinarius, fr. consuétudinaire].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



CONSUETUDINÁR, -Ă adj. nescris, dar consacrat prin uz, prin datină; cutumiar. (< lat. consuetudinarius, fr. consuétudinaire)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN