consubstanţialitate

consubstanţialitate: CONSUBSTANŢIALITÁTE s.f. Însuşire a ceea ce este consubstanţial; unitate şi identitate de substanţă. [pr.: -ti-a-] – Din fr. consubstantialité.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

consubstanţialitáte s. f. (sil. -ţi-a-), g.-d. art. consubstanţialităţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONSUBSTANŢIALITÁTE s.f. Calitatea a ceea ce este consubstanţial; unitate şi identitate de substanţă. [cf. fr. consubstantialité].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

CONSUBSTANŢIALITÁTE s. f. calitatea a ceea ce este consubstanţial; unitate şi identitate de substanţă. (< fr. consubstantialité)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

HILARIUS (D.) — D. HILARIUS Pictaviensis Ep. sec. 4. haereticorum flagellum, et malleus, rectae fidei dogmata tam Italis, quam Gallicanis Episcopis praeseminavit, ac tamquam disertus; suis libris sarisfactionem de Trinitatis consubstantialitate conscripsit et… … Hofmann J. Lexicon universale
PARISII — populus Galliae Celticae. Horum meminit Caesar Comment. l. 6. c. 3. referens, illos cum Senioribus foedus perpetuum iniisse, 40. aut 50. Ann. ante quam ipse Gallis bellum inferret. Hi minorum quidem gentium in Gllia populi, liberi tamen et sui… … Hofmann J. Lexicon universale
consustanzialità — con·su·stan·zia·li·tà s.f.inv. TS teol. identità di natura e di sostanza delle tre persone della Trinità {{line}} {{/line}} VARIANTI: consostanzialità. DATA: av. 1600. ETIMO: dal lat. tardo consubstantialitāte(m), v. anche consustanziale … Dizionario italiano

Academic Dictionaries and Encyclopedias