căzni

căzni
CĂZNÍ, căznesc, vb. IV. 1. refl. A se strădui din greu, a depune multă trudă. 2. tranz. A tortura, a chinui. – Din caznă.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CĂZNÍ vb. 1. v. strădui. 2. v. tortura. 3. v. screme.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CĂZNÍ vb. v. batjocori, necinsti, silui, viola.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

căzní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. căznésc, imperf. 3 sg. căzneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. căzneáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A CĂZN//Í căzniésc tranz. A face să se căznească; a supune unei cazne; a chinui. /Din caznă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE CĂZN//Í mă căzniésc intranz. 1) A se supune unei cazne; a se chinui. 2) A depune eforturi susţinute; a se strădui din răsputeri; a se chinui; a se necăji; a se osteni; a se obosi; a se munci. /Din caznă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • munci — MUNCÍ, muncesc, vb. IV. 1. intranz. A desfăşura o activitate, a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce, a crea ceva; a avea o ocupaţie; a lucra. ♦ tranz. A efectua munci agricole, a lucra pământul, câmpul. 2. refl. A şi da… …   Dicționar Român

  • trudi — TRUDÍ, trudesc, vb. IV. intranz. şi refl. (pop.) 1. A munci din greu, a depune mari eforturi (fizice sau intelectuale); a se sili, a se osteni. 2. A se căzni, a se chinui. ♦ tranz. (înv. şi pop.) A supune la chinuri, la torturi; a tortura, a… …   Dicționar Român

  • chinui — CHINUÍ, chinuiesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A produce sau a îndura suferinţe fizice sau morale intense. ♦ tranz. A necăji, a plictisi. 2. refl. A se strădui, a face eforturi pentru a realiza ceva. [prez. ind. şi: chínui] – Chin + suf. ui. Tri …   Dicționar Român

  • canoni — CANONÍ, canonesc, vb. IV. refl. şi tranz. (pop.) A (se) chinui. – Din canon. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CANONÍ vb. 1. v. tortura. 2. v. strădui. Tri …   Dicționar Român

  • necăji — NECĂJÍ, necăjesc, vb. IV. 1. tranz. A pricinui cuiva un necaz, o neplăcere; a face cuiva sânge rău; a mânia, a amărî, a supăra. ♦ A sâcâi, a tachina pe cineva; a agasa, a plictisi. ♦ refl. A se enerva, a se mânia. 2. refl. A depune eforturi… …   Dicționar Român

  • nevoi — NEVOÍ, nevoiesc, vb. IV. 1. tranz. (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acţioneze într un anumit fel; a fi obligat, dator. 2. refl. (înv. şi pop.) A face eforturi; a se strădui, a se căzni. – Din nevoie. Trimis de RACAI,… …   Dicționar Român

  • osteni — OSTENÍ, ostenesc, vb. IV. (înv. şi pop.) 1. intranz. A şi pierde puterile din cauza unui efort; a obosi. 2. refl., intranz. A depune eforturi, a se strădui, a se trudi. ♦ tranz. A supune la un efort; a obosi pe cineva. 3. refl., intranz. A obosi… …   Dicționar Român

  • pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare …   Dicționar Român

  • strădanie — STRĂDÁNIE, strădanii, s.f. Silinţă, efort stăruitor depus de cineva pentru a realiza ceva; străduinţă, străduială. – Din sl. stradanije. Trimis de LauraGellner, 27.07.2004. Sursa: DEX 98  STRĂDÁNIE s. 1. caznă, chin, efort, forţare, muncă,… …   Dicționar Român

  • strădui — STRĂDUÍ, străduiesc, vb. IV. refl. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se căzni. – Din sl. stradati. Trimis de LauraGellner, 27.07.2004. Sursa: DEX 98  STRĂDUÍ vb. 1. a se canoni, a se căzni, a se chinui, a se forţa, a se… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”