trudi

TRUDÍ, trudesc, vb. IV. intranz. şi refl. (pop.) 1. A munci din greu, a depune mari eforturi (fizice sau intelectuale); a se sili, a se osteni. 2. A se căzni, a se chinui. ♦ tranz. (înv. şi pop.) A supune la chinuri, la torturi; a tortura, a chinui. – Din sl. truditi.

Trimis de dante, 01.07.2004. Sursa: DEX '98



A se trudi ≠ a trândăvi, a trântori

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



TRUDÍ vb. 1. v. strădui. 2. v. munci. 3. v. robi. 4. v. roboti. 5. a canoni, a căzni, a chinui, a munci, a schingiui, a tortura, (înv. şi reg.) a pedepsi, (reg.) a negăti, a strânge, (înv.) a străstui. (L-au trudi pentru a-şi mărturisi fapta.)

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



TRUDÍ vb. v. căuta, încerca, sili, strădui.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



trudí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. trudésc, imperf. 3 sg. trudeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. trudeáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A TRUD//Í trudiésc 1. intranz. v. A SE TRUDI. 2. tranz. înv. A supune unor chinuri (fizice sau morale); a chinui; a căzni; a munci. /<sl. truditi

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE TRUD//Í mă trudiésc intranz. 1) A depune eforturi susţinute; a se strădui din răsputeri; a se căzni; a se chinui; a se munci. 2) A obosi muncind. /<sl. truditi

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX