Dicționar Român. 2013.
clefăi — CLEFĂÍ, cléfăi, vb. IV. 1. A mânca urât şi cu zgomot; a plescăi, a clefeti. 2. intranz. A deschide şi a închide gura plescăind. ♦ fig. A vorbi repede, nedesluşit, articulând prost cuvintele. 3. intranz. A produce un zgomot caracteristic umblând… … Dicționar Român
molfăială — MOLFĂIÁLĂ, molfăieli, s.f. Molfăit. [pr.: fă ia ] – Molfăi + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOLFĂIÁLĂ s. v. clefăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime molfăiálă s. f., g. d … Dicționar Român
molfăire — MOLFĂÍRE, molfăiri, s.f. Molfăit. [pr.: fă i ] – v. molfăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOLFĂÍRE s. v. clefăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime molfăíre s. f., g. d. art … Dicționar Român
molfăit — MOLFĂÍT s.n. Acţiunea de a molfăi şi rezultatul ei; zgomot produs de cel care molfăie; molfăială, molfăire, molfăitură. [pr.: fă it] – v. molfăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOLFĂÍT s. v. clefăit. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
molfăitură — MOLFĂITÚRĂ, molfăituri, s.f. Molfăit. [pr.: fă i ] – Molfăi + suf. tură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOLFĂITÚRĂ s. v. clefăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime molfăitúră s. f. (sil. fă i ), g. d … Dicționar Român
plescăit — PLESCĂÍT, plescăituri, s.n. 1. Zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede şi lacom; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul gurii sau a buzelor una de alta, prin care se exprimă mirarea, plăcerea, admiraţia. 2. Zgomot… … Dicționar Român
