plescăit

plescăit
PLESCĂÍT, plescăituri, s.n. 1. Zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede şi lacom; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul-gurii sau a buzelor una de alta, prin care se exprimă mirarea, plăcerea, admiraţia. 2. Zgomot produs de un lichid sau de o substanţă vâscoasă care se loveşte sau care este lovită de un corp tare; plescăire, plescăitură; pleoscăit. 3. (Rar) Pocnet. – v. plescăi.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PLESCĂÍT s. 1. clefăială, clefăit, molfăială, molfăire, molfăit, molfăitură, plescăială. (Când mănâncă se aude un plescăit.) 2. pleoscăit, pleoscăitură, plescăitură. (plescăit făcut cu limba.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

plescăít s. n., pl. plescăíturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLESCĂÍT plescăituri n. 1) v. A PLESCĂI. 2) Zgomot răsunător produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul gurii sau a buzelor una de alta. 3) Zgomot produs de un corp când se loveşte sau este lovit de un lichid. /v. a plescăi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • clefăit — CLEFĂÍT, clefăituri, s.n. Faptul de a clefăi; zgomot produs de cel care clefăie. – v. clefăi. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLEFĂÍT s. v. plescăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  CLEFĂÍT clefăituri n. 1) v …   Dicționar Român

  • pleoscăit — PLEOSCĂÍT, pleoscăituri, s.n. Faptul de a pleoscăi; plescăit. – v. pleoscăi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PLEOSCĂÍT s. v. plescăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pleoscăít s. n., pl. pleoscăíturi …   Dicționar Român

  • pleoscăitură — PLEOSCĂITÚRĂ, pleoscăituri, s.f. Plescăit. [pr.: că i ] – Plescăi + suf. tură. Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004. Sursa: DEX 98  PLEOSCĂITÚRĂ s. v. plescăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pleoscăitúră s. f., g. d …   Dicționar Român

  • bâltâcâială — BÂLTÂCÂIÁLĂ s.f. Plescăit, prin lovirea suprafeţei unui lichid. (din bâltâc) Trimis de tavi, 30.04.2004. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • clefăială — CLEFĂIÁLĂ s. v. plescăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • lap — interj. – Exprimă zgomotul produs de a lipăi sau zgomotul produs de două corpuri care se lipesc, cum ar fi solul şi piciorul gol sau mîna pălmuind o faţă. – var. leap, leop, lip, liop. Creaţie expresivă, cf. hap, fr. lapper. – Der. lăpăi, vb. (a… …   Dicționar Român

  • plescăială — PLESCĂIÁLĂ s. v. plescăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • plescăire — PLESCĂÍRE, plescăiri, s.f. Acţiunea de a plescăi şi rezultatul ei; plescăit. – v. plescăi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  plescăíre s. f., g. d. art. plescăírii; pl. plescăíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • plescăitură — PLESCĂITÚRĂ, plescăituri, s.f. Plescăit. [pr.: că i ] – Plescăi + suf. tură. Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004. Sursa: DEX 98  PLESCĂITÚRĂ s. v. pleoscăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  plescăitúră s. f., g. d …   Dicționar Român

  • pliciuire — PLICIUÍRE, pliciuiri, s.f. (Rar) Acţiunea de a pliciui şi rezultatul ei; plescăit. – v. pliciui. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  pliciuíre s. f., g. d. art. pliciuírii; pl. pliciuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”