Dicționar Român. 2013.
molfăit — MOLFĂÍT s.n. Acţiunea de a molfăi şi rezultatul ei; zgomot produs de cel care molfăie; molfăială, molfăire, molfăitură. [pr.: fă it] – v. molfăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOLFĂÍT s. v. clefăit. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
morfolire — morfolíre, morfolíri, s.f. (pop.) mestecare înceată şi cu zgomot; molfăială, clefăială, molfăit, molfăire. Trimis de blaurb, 12.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
plescăit — PLESCĂÍT, plescăituri, s.n. 1. Zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede şi lacom; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul gurii sau a buzelor una de alta, prin care se exprimă mirarea, plăcerea, admiraţia. 2. Zgomot… … Dicționar Român
