înţepa

înţepa
ÎNŢEPÁ, înţép, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) împunge uşor cu un ac, cu un ghimpe, cu o ţeapă, cu orice obiect cu vârf ascuţit. ♦ intranz. şi tranz. A produce o senzaţie dureroasă ca de înţepătură. ♦ intranz. (Despre băuturi) A pişca la limbă. 2. tranz. fig. A face aluzii răutăcioase la adresa cuiva; a ironiza. 3. tranz. (înv.) A trage în ţeapă. – În + ţeapă.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNŢEPÁ vb. 1. a (se) împunge, (pop.) a (se) înghimpa, (înv. şi reg.) a (se) punge. (S-a înţepa în mărăcini.) *2. v. atinge. 3. a ciupi, a mânca, a muşca, a pişca. (Îl înţepa puricii, ţânţarii.) 4. v. pişca. *5. (fig.) a săgeta, a şfichiui.(Îl înţepa crivăţul.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎNŢEPÁ vb. v. ironiza, persifla, zeflemisi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înţepá vb., ind.prez. 1 sg. înţép, 3 sg. şi pl. înţeápă; conj. prez. 3 sg. şi pl. înţépe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNŢEPÁ înţép 1. tranz. 1) (fiinţe sau părţi ale corpului lor) A supune unei senzaţii de durere fizică, înfigând un obiect ascuţit; a împunge; a înghimpa. 2) fig. A ataca răutăcios cu ironii sau cu vorbe usturătoare; a înghimpa; a împunge; a muşca. 3) înv. A trage în ţeapă. 2. intranz. rar (despre mâncăruri sau băuturi) A provoca o senzaţie uşoară de durere pe limbă (asemănătoare atingerii de vârful unui obiect ascuţit); a pişca de limbă. /în + ţeapă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNŢEPÁ mă înţép intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe usturătoare (cu cineva). /în + ţeapă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • înţepá — vb., ind.prez. 1 sg. înţép, 3 sg. şi pl. înţeápã; conj. prez. 3 sg. şi pl. înţépe …   Romanian orthography

  • pişca — PIŞCÁ, pişc, vb. I. 1. tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva, ridicând o sau strângând o şi producând o senzaţie dureroasă; a ciupi. ♦ A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale, ridicându le puţin şi dându le drumul,… …   Dicționar Român

  • muşca — MUŞCÁ, muşc, vb. I. l. tranz. A apuca cu dinţii şi a strânge tare (provocând durere, rănind sau sfâşiind). ♢ expr. A şi muşca mâinile (sau degetele) = a) a se căi amarnic; b) a se înfuria. A şi muşca limba (sau buzele) = a şi ascunde un sentiment …   Dicționar Român

  • împunge — ÎMPÚNGE, împúng, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) înţepa. ♦ tranz. A îmboldi un animal. ♦ tranz. fig. A ironiza, a persifla. 2. tranz. A lovi cu coarnele. [Perf. s. împunsei, part. împuns] – lat. impungere …   Dicționar Român

  • înţepat — ÎNŢEPÁT, Ă, înţepaţi, te, adj. 1. În care a intrat un vârf ascuţit. ♦ fig. Neplăcut surprins, jignit. ♦ (În expr.) Înţepat la vorbă = care înţeapă cu vorba; ironic, sarcastic. 3. fig. Îngâmfat, mândru, fudul, înfumurat. ♦ Îmbufnat, ţâfnos, 4.… …   Dicționar Român

  • înghimpa — ÎNGHIMPÁ, înghímp, vb. I. tranz. şi refl. (pop.) A (se) înţepa, a (se) împunge. ♦ tranz. fig. A îmboldi. – În + ghimpe. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNGHIMPÁ vb. v. împunge, îndemna, înţepa, stim …   Dicționar Român

  • ciupi — CIUPÍ, ciupesc, vb. IV. 1. tranz. A apuca cu vârful degetelor sau cu unghiile de pielea sau de carnea cuiva, strângând o şi provocând durere; a pişca. ♢ refl. Se ciupeşte singur. ♦ A apuca, a muşca ori a înţepa cu ciocul sau cu gura. ♦ fig. A… …   Dicționar Român

  • stricni — STRICNÍ1, stricnesc, vb. IV. tranz. (reg.) 1. A cresta, a înţepa cu stricneaua un animal bolnav, pentru a i lua sânge. ♦ A plesni pe cineva cu biciul (până dă sângele). 2. A spinteca peştele pentru a l curăţa. – Din sl. strŭknonti. Trimis de… …   Dicționar Român

  • şfichiui — ŞFICHIUÍ, şfichiuiesc, vb. IV. tranz. A atinge cu şfichiul (II 1), a lovi scurt; p. ext. a biciui, a plesni. ♦ fig. A înţepa cu vorba, a ironiza, a persifla. [pr.: chiu i] – Şfichi + suf. ui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • ghimpe — GHÍMPE, ghimpi, s.m. I. 1. Fiecare dintre prelungirile tari şi ascuţite care cresc pe tulpina, pe ramurile sau pe alte părţi ale unor plante; spin1. ♢ expr. A avea (sau a simţi) un ghimpe la (sau în) inimă (sau în cuget) = a avea un necaz, o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”