Dicționar Român. 2013.
înţepáre — s. f., g. d. art. înţepärii; pl. înţepäri … Romanian orthography
înţepătură — ÎNŢEPĂTÚRĂ, înţepături, s.f. 1. Înţepare; efectul produs de o înţepare; locul unde s a produs aceasta; furnicătură, împunsătură. 2. fig. Aluzie răutăcioasă, vorbă ironică; împunsătură. – Înţepa + suf. ătură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa:… … Dicționar Român
împungere — ÎMPÚNGERE, împungeri, s.f. Acţiunea de a (se) împunge şi rezultatul ei; înţepare. – v. împunge. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPÚNGERE s. v. înţepare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime împúngere s. f., g. d. art … Dicționar Român
flebotom — FLEBOTÓM s.m. Specie de ţânţar din regiunile mediteraneene sau tropicale, a cărui femelă poate transmite omului, prin înţepare, diverse boli. [< fr. phlébotome]. Trimis de LauraGellner, 06.12.2007. Sursa: DN FLEBOTÓM I. s. m. ţânţar din… … Dicționar Român
furnica — FURNICÁ, pers. 3 furnícă, vb. I. 1. intranz. A umbla încoace şi încolo în număr mare, a se mişca în toate părţile ca furnicile; a mişuna, a forfoti. ♦ (Rar; urmat de determinări introduse prin prep. de ) A fi plin de..., a fi ticsit de... 2.… … Dicționar Român
pişca — PIŞCÁ, pişc, vb. I. 1. tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva, ridicând o sau strângând o şi producând o senzaţie dureroasă; a ciupi. ♦ A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale, ridicându le puţin şi dându le drumul,… … Dicționar Român
scociorâre — s. v. răscolire, râcâială, râcâit, râcâitură, scormonire, scormonit, scurmare, scurmătură, zgândărire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime scociorâre, scociorâri, s.f. 1. (înv., pop. şi fam.) scormoneală, scormonire. 2. (înv. şi pop.) … Dicționar Român
stricnire — stricníre, stricníri, s.f. (înv. şi reg.) lăsare de sânge; înţepare cu stricneaua (v.); sângerare. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
ustura — USTURÁ, pers. 3 ústură, vb. I. tranz. A provoca cuiva o senzaţie dureroasă de înţepătură, de urzicare sau de arsură. ♦ fig. A provoca cuiva o durere fizică sau morală; a lovi, a îndurera. – lat. ustulare. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX … Dicționar Român
înghimpare — înghimpáre s.f. (pop.) 1. înţepare într un ghimpe, împungere în ghimpe, înghimpătură, înghimpat. 2. (fig.) îmboldire, îndemnare. Trimis de blaurb, 13.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
