ciupi

ciupi
CIUPÍ, ciupesc, vb. IV. 1. tranz. A apuca cu vârful degetelor sau cu unghiile de pielea sau de carnea cuiva, strângând-o şi provocând durere; a pişca. ♢ refl. Se ciupeşte singur. ♦ A apuca, a muşca ori a înţepa cu ciocul sau cu gura. ♦ fig. A face aluzii înţepătoare; a necăji, a tachina. 2. tranz. A apuca câte puţin din ceva cu ciocul sau cu gura pentru a mânca; a ciuguli; (despre oameni) a rupe cu mâna bucăţică cu bucăţică din ceva (şi a mânca). 3. tranz. A rupe vârful lăstarilor viţei de vie sau vârful tulpinii altor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. 4. tranz. fig. (fam.) A-şi însuşi (în mod repetat) mici sume de bani, obiecte mărunte etc. ♦ A smulge, a afla de la cineva mici informaţii, secrete mărunte (pentru a le furniza altcuiva). 5. refl. fig. (fam.) A se îmbăta puţin; a se chercheli. – cf. bg. č u p j a, scr. č u p a t i.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

CIUPÍ vb. 1. a pişca, (pop.) a ţicura, (reg.) a picura, a pişcura, (Transilv.) a piţiga. (Cine te-a ciupi aşa de piele?) 2. a ciuguli, (pop.) a piguli. (Pasărea ciupi un fir de iarbă.) 3. v. înţepa. 4. (fam. fig.) a scărpina. (ciupi un instrument muzical cu coarde.) 5. v. pişca. 6. a se pişca. (Pantalonii s-au cam ciupi.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CIUPÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, turmenta.
Trimis de siveco, 24.11.2008. Sursa: Sinonime

ciupí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ciupésc, imperf. 3 sg. ciupeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ciupeáscă
Trimis de siveco, 12.07.2005. Sursa: Dicţionar ortografic

A CIUP//Í ciupiésc tranz. 1) (boabe, fărâme etc.) A mânca apucând (cu mâna, cu gura, cu ciocul) în cantităţi mici; a ciuguli. 2) (fiinţe) A apuca de piele cu vârful degetelor strângând (şi provocând durere); a pişca. 3) (despre păsări) A muşca cu ciocul. 4) fig. A înţepa cu vorba; a critica uşor; a pişca. 5) fam. A fura în cantităţi neînsemnate şi pe nesimţite; a pişca. 6) (bucăţi mici, vârfuri, margini etc.) A înlătura câte puţin prin rupere sau prin tăiere; a pişca. 7) (coardele instrumentelor muzicale) A apuca cu vârful degetelor, făcând să vibreze; a pişca. /cf. bulg. ţupja, sb. ţupati
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • čiupi — čiupì interj., čiupy 1. čiupt, kapt (griebimui nusakyti): Tas čiupì jį už apykaklės ir repečki repečki per duris (išmetė) Gs. Tatai už tokį darbą čiupy už kupros ir rary pro duris! Vvr. 2. kartojant nusakomas lėtas darbas, čiupinėjimasis:… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • čiupiklis — čiupìklis sm. (2) 1. vabzdžio ūselis, snapelis, čiuptuvas: Vabzdžio čiupìklis, liestukas BŽ555. Straublys drambliui atstoja rankas arba kitų gyvulių čiupiklius Mš. 2. žr. 1 čiupeklis 1: Ir kaip tu gėdos neturi, nedorėli?! – užpuola jinai Joną,… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • čiupimas — čiupìmas sm. (2) 1. → 1 čiupti 1: Na ir čiupìmas tavo – kai smakas Vlkv. 2. → 1 čiupti 3: Yr baisus čiupimas už naminę: šeši metai už virimą Ggr. čiupimas; sučiupimas …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • čiupinė — čiupìnė sf. (2) čiupa, čiupelė: Merga, kuri čiūpojas, čiaupos, nieko iš josios pelno nėr, vadinas čiupìnė J …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • čiupimas — čiupi̇̀mas dkt …   Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas

  • pişca — PIŞCÁ, pişc, vb. I. 1. tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva, ridicând o sau strângând o şi producând o senzaţie dureroasă; a ciupi. ♦ A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale, ridicându le puţin şi dându le drumul,… …   Dicționar Român

  • ciup — s. v. cioc, clonţ, plisc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ciup2, ciupi, s.m. (pop.) 1. (mai ales la pl.) şuviţă de păr, moţ, chică, percică, ciuf, smoc, chică. 2. lână rămasă în pieptenii de scărmănat; resturile câlţilor de… …   Dicționar Român

  • ciupit — CIUPÍT1 s.n. Acţiunea de a ciupi. – v. ciupi. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98  CIUPÍT2, Ă, ciupiţi, te, adj. Care are ciupituri; pişcat. ♢ expr. (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe… …   Dicționar Român

  • čiupikas — 4 čiupìkas, ė smob. (2) 1. J, Krš, Ml žr. 2 čiupeklis: Ką ten tokį kriaučių vadinsi – čiupìkas, daugiau suvalgo nekaip padirba Pc. Tie meistrai tokie čiupìkai – visą vasarą statė vieną gryčią Bsg. Toks čiupìkas tas mūsų tėvas – da stogo… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • ciuguli — CIUGULÍ, ciugulesc, vb. IV. tranz. 1. (Despre păsări) A ciupi de ici şi de colo cu ciocul lucruri de mâncare; a mânca apucând hrana cu ciocul. 2. (fam.; despre oameni) A mânca dintr un aliment, luând numai câte puţin, de ici şi de colo. – et. nec …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”