ciupire — CIUPÍRE s. ciupit, pişcare, pişcat. (ciupire cuiva.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ciupitor — CIUPITÓR, ciupitoare, s.n. Utilaj pentru luat probe de pământ din fundul sau din pereţii unei găuri de sondă. – Ciupi + suf. tor. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 ciupitór s. n., pl. ciupitoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
ciupitură — CIUPITÚRĂ, ciupituri, s.f. 1. Pişcătură, înţepătură; (concr.) semn, urmă rămasă pe piele în urma unei pişcături; spec. fiecare dintre micile cicatrice rămase după variolă. 2. (Rar) Bucăţică ruptă sau ciupită din ceva. – Ciupi + suf. tură. Trimis… … Dicționar Român
drâmbă — DRÂMBĂ, drâmbe, s.f. Mic instrument muzical alcătuit dintr un arc de fier prevăzut cu o lamă mobilă elastică de oţel şi care, fiind proptit de dinţi şi făcând să vibreze lama cu degetul, produce un sunet monoton, modulat prin mişcarea buzelor;… … Dicționar Român
pişcat — PIŞCÁT1 s.n. (Rar) Faptul de a (se) pişca; pişcare. ♦ Mod de execuţie a unei bucăţi muzicale la un instrument cu coarde, fără a folosi arcuşul, ci numai ciupind coardele. ♦ (reg.; în expr.) Pişcatul lunii (sau pişcat de lună, pişcatul luminii) =… … Dicționar Român
rofii — RÓFII s.f. pl. (pop.) Nume dat unor bube care apar uneori la copii, pe cap sau pe faţă, îndată după naştere. – cf. scr. r o h a v ciupit de vărsat . Trimis de cornel, 23.02.2004. Sursa: DEX 98 rófii s. f. pl. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
înţepat — ÎNŢEPÁT, Ă, înţepaţi, te, adj. 1. În care a intrat un vârf ascuţit. ♦ fig. Neplăcut surprins, jignit. ♦ (În expr.) Înţepat la vorbă = care înţeapă cu vorba; ironic, sarcastic. 3. fig. Îngâmfat, mândru, fudul, înfumurat. ♦ Îmbufnat, ţâfnos, 4.… … Dicționar Român
