drâmbă

drâmbă
DRÂMBĂ, drâmbe, s.f. Mic instrument muzical alcătuit dintr-un arc de fier prevăzut cu o lamă mobilă elastică de oţel şi care, fiind proptit de dinţi şi făcând să vibreze lama cu degetul, produce un sunet monoton, modulat prin mişcarea buzelor; drâng. ♦ (Ir (ironic).) Vioară. – Din ucr. drymba.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DRÂMBĂ s. (muz.) drâng. (A cânta din drâmbă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

drâmbă s. f., g.-d. art. drâmbei; pl. drâmbe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DRÂMB//Ă drâmbăe f. 1) Instrument muzical popular în formă de potcoavă, prevăzut cu o lamă subţire şi elastică de oţel care, ţinut în gură şi ciupit cu degetul, produce sunete specifice. 2) depr. Scripcă veche şi dezacordată. ♢ Cântă din drâmbă se spune despre cineva care a rămas înşelat. /<ucr. drymba
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

drâmbă2, drâmbe, s.f. (pop.) ceată (de oameni), grup.
Trimis de blaurb, 04.05.2006. Sursa: DAR

drîmbă (drấmbe), s.f.1. (înv.) Trompă marină. – 2. Instrument muzical, drîng. – 3. (înv.) Bandă, grup, ceată. – 4. (arg.) Penis. sl., cf. pol. drumbla, rut. drymba, drymla, mag. doromb(lya), sb. drombulja (Cihac, I, 101; Tiktin; Pascu, Arch. rom., VII, 559). Pentru sensul 3, cf. trîmbă (după Conev 104, drîmbă ar proveni din acesta din urmă). Se consideră în general că termenii sl. provin din germ. Trommel; ceea ce ar însemna că asemănarea lui drîmbă cu drîng este întîmplătoare. – Der. drîmboi, s.n. (drîmbă, instrument muzical); drîmboaie, s.f. (drîmbă, instrument muzical); drîmboi, s.m. (botos; mucos; puşti); drîmboi(a), vb. refl. (a se îmbufna, a pune botul).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • dramba — drambà sf. (4) didelė brydė: Per rugius didžiausios dram̃bos išdrambalyta Vlk …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • dramba- — *dramba germ.?, Substantiv: nhd. Übermut; ne. wantonness; Etymologie: unbekannt …   Germanisches Wörterbuch

  • drấmbã — s. f., g. d. art. drấmbei; pl. drấmbe …   Romanian orthography

  • drambalius — drambãlius, ė smob. (2) 1. R100, MŽ131 didpilvis, storpilvis. 2. susitepėlis, nevala: Niekam netikęs vaikas – tikras drambãlius Brt. Gavo vyrą tikrą drambãlių – vaikščioja maknotas Brt …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • drambaliuvienė — drambãliuvienė sf. (1) nevala, suskretėlė; žr. drambalius 2: Lyg gali valgyti tokios drambãliuvienės viralą – atgal šoka Brt. Eik tu, drambãliuviene, ar neapsičiuinysi! Brt …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • drambalinti — drambãlinti, ina, ino tr. mindžioti, niokoti: Arkliai rugius drambãlina Jz …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • drambalyti — drambãlyti, ija, ijo žr. drambalinti …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • drambasyti — drambãsyti, ija, ijo žr. drambalinti …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • drambažius — drambãžius, ė smob. (2) [K], Š; B, MŽ žr. drambalius 1 …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • drâmboi — DRÂMBÓI1, drâmboaie, s.n. Drâmbă (mai mare). – Drâmbă + suf. oi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DRÂMBOÍ2, drâmboiesc, vb. IV. refl. (reg.) A şi manifesta supărarea, mânia; a boci în gură mare. – Din drâmbă. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”