ciupitor

ciupitor
CIUPITÓR, ciupitoare, s.n. Utilaj pentru luat probe de pământ din fundul sau din pereţii unei găuri de sondă. – Ciupi + suf. -tor.
Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX '98

ciupitór s. n., pl. ciupitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CIUPIT//ÓR ciupitoroáre (ciupitoróri, ciupitoroáre) şi substantival Care ciupeşte. /a ciupi + suf. ciupitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • ciup — s. v. cioc, clonţ, plisc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ciup2, ciupi, s.m. (pop.) 1. (mai ales la pl.) şuviţă de păr, moţ, chică, percică, ciuf, smoc, chică. 2. lână rămasă în pieptenii de scărmănat; resturile câlţilor de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”