- ciupire
- CIUPÍRE s. ciupit, pişcare, pişcat. (ciupire cuiva.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
ciupire
Look at other dictionaries:
chitară — CHITÁRĂ, chitare, s.f. Instrument muzical cu coarde, care emite sunete prin ciupire sau lovire cu degetele. ♢ Chitară electrică = chitară fără cutie de rezonanţă, prevăzută cu un transductor care transformă vibraţiile coardelor în tensiuni… … Dicționar Român
balalaică — BALALÁICĂ, balalaici, s.f. Instrument muzical cu trei coarde şi cutie de rezonanţă triunghiulară. – Din rus. balalaika. Trimis de paula, 09.03.2002. Sursa: DEX 98 balaláică s. f., g. d. art. balaláicii; pl. balaláici Trimis de siveco,… … Dicționar Român
bandură — BANDÚRĂ1, bandure, s.f. (reg.) Cârpă de pânză groasă şi aspră. ♦ Epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. – et. nec. Trimis de paula, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 BANDÚRĂ2, banduri, s.f. Instrument muzical popular ucrainean ca o… … Dicționar Român
banjo — BANJÓ, banjouri, s.n. Instrument muzical asemănător cu mandolina, cu cinci până la nouă coarde şi cu partea superioară a cutiei de rezonanţă formată dintr o piele întinsă. – Din fr. banjo. Trimis de paula, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 banjó s. n … Dicționar Român
ciupit — CIUPÍT1 s.n. Acţiunea de a ciupi. – v. ciupi. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 CIUPÍT2, Ă, ciupiţi, te, adj. Care are ciupituri; pişcat. ♢ expr. (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe… … Dicționar Român
ciupitură — CIUPITÚRĂ, ciupituri, s.f. 1. Pişcătură, înţepătură; (concr.) semn, urmă rămasă pe piele în urma unei pişcături; spec. fiecare dintre micile cicatrice rămase după variolă. 2. (Rar) Bucăţică ruptă sau ciupită din ceva. – Ciupi + suf. tură. Trimis… … Dicționar Român
cobză — CÓBZĂ, cobze, s.f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu chitara, având cutia de rezonanţă foarte bombată, folosit mai ales la acompaniament (prin ciupirea coardelor). ♢ expr. (fam.; adverbial) A lega (pe cineva) cobză = a lega (pe cineva)… … Dicționar Român
domră — DÓMRĂ, domre, s.f. Instrument muzical cu coarde, cu cutia de rezonanţă circulară şi cu gâtul lung, de origine rusească. [var.: dómbră s.f.] – Din rus. domra. Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX 98 dómră s. f., g. d. art. dómrei; pl.… … Dicționar Român
harfă — HÁRFĂ, harfe, s.f. v. harpă. Trimis de gall, 13.04.2008. Sursa: DEX 98 hárfă v. harpă Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic HÁRFĂ s.f. v. harpă. T … Dicționar Român
harpă — HÁRPĂ, harpe, s.f. Instrument muzical format dintr o ramă mare triunghiulară, pe care sunt fixate coarde diferite ca lungime şi ca acordaj (dispuse într o cutie de rezonanţă şi o consolă) şi care sunt puse în vibraţie prin ciupire cu degetele de… … Dicționar Român
