reproş — REPRÓŞ, reproşuri, s.n. Imputare, dojană; mustrare, învinuire. – Din fr. reproche. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 REPRÓŞ s. 1. imputare, imputaţie, învinuire, vină, (livr.) reprehensiune, (prin Mold.) bănat, (înv.) pricină,… … Dicționar Român
acuzaţie — ACUZÁŢIE, acuzaţii, s.f. Acuzare, învinuire, învinovăţire. – Din fr. accusation, lat. accusatio. Trimis de ana zecheru, 06.08.2002. Sursa: DEX 98 ACUZÁŢIE s. 1. acuzare, învinovăţire, învinuire, (livr.) acuză, culpabilizare, incriminare,… … Dicționar Român
contraacuzaţie — CONTRAACUZÁŢIE, contraacuzaţii, s.f. Învinuire adusă de către un acuzat acuzatorului. [pr.: tra a ] – Din fr. contre accusation. Trimis de IoanSoleriu, 29.04.2004. Sursa: DEX 98 contraacuzáţie s. f. → acuzaţie Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
incriminare — INCRIMINÁRE, incriminări, s.f. Acţiunea de a incrimina şi rezultatul ei; p. gener. învinuire. învinovăţire, acuzaţie, incriminaţie. [var.: încrimináre s.f.] – v. incrimina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INCRIMINÁRE s. v. acuzare … Dicționar Român
acuzare — ACUZÁRE, acuzări, s.f. Acţiunea de a acuza şi rezultatul ei; învinuire, învinovăţire, acuzaţie, acuză. ♦ (concr.) Parte care acuză la un proces. – v. acuza. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Acuzare ≠ apărare Trimis de siveco, 03 … Dicționar Român
acuză — ACÚZĂ, acuze, s.f. (livr.) Acuzare. – Din acuza (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.01.2008. Sursa: DEX 98 ACÚZĂ s. v. acuzare, acuzaţie, învinovăţire, învinuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime acúză s. f., g. d. art … Dicționar Român
bănat — BĂNÁT, (3) bănaturi, s.n. (reg.) 1. Stare de durere sufletească, de jale, de tristeţe, de părere de rău. 2. Supărare, necaz, ciudă. ♢ expr. A nu i fi cuiva cu bănat= (ca formulă de politeţe) a nu lua în nume de rău rugămintea sau întrebarea cuiva … Dicționar Român
inculpare — INCULPÁRE s.f. Acţiunea de a inculpa şi rezultatul ei; acuzare, învinuire. – v. inculpa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Inculpare ≠ dezvinovăţire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime INCULPÁRE s. v. acuzaţie. Trimis de… … Dicționar Român
năpastă — NĂPÁSTĂ, năpaste, s.f. 1. Nenorocire mare; pacoste, calamitate. 2. Învinuire nedreaptă, acuzaţie neîntemeiată; calomnie. 3. (înv.) Nedreptate, prigoană, persecuţie. 4. (înv.) Bir pe care îl plăteau în trecut locuitorii unui sat în contul celor… … Dicționar Român
pârâtură — PÂRÂTÚRĂ, pârâturi, s.f. (înv.) Pâră (1); acuzaţie, învinuire. – Pârî + suf. tură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PÂRÂTÚRĂ s. v. acuzare, acuzaţie, învinovă ţire, învinuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pârâtúră … Dicționar Român
