miorlăi — MIORLĂÍ, miórlăi, vb. IV. 1. intranz. (Despre pisici) A mieuna. 2. intranz. şi refl. fig. (depr.) A vorbi, a plânge cu glas subţire şi tânguitor; a (se) smiorcăi. [var.: (reg.) mierlăi, miorlâí vb. IV] – Din miorlau … Dicționar Român
sclifosi — SCLIFOSÍ, sclifosesc, vb. IV. refl. (fam.) 1. A plânge fără motiv sau a se preface că plânge; a se smiorcăi. 2. A face mofturi, nazuri, fasoane; a se fandosi. – et. nec. Trimis de claudia, 19.07.2004. Sursa: DEX 98 SCLIFOSÍ vb. 1. v. afecta. 2 … Dicționar Român
scânci — SCÂNCÍ, scâncesc, vb. IV. intranz. şi refl. A plânge înăbuşit, slab şi întretăiat. ♦ intranz. (Despre animale) A se văita, a geme; (despre câini) a scheuna. – Din sl. skyčati. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SCÂNCÍ vb. 1. (înv. şi … Dicționar Român
smiorcăit — SMIORCĂIT1 s.n. Faptul de a (se) smiorcăi; zgomot specific produs de cel care (se) smiorcăie; smiorcăială, smârcâială, smârcâit1. – v. smiorcăi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SMIORCĂÍT2, Ă, smiorcăiţi, te, adj. Plângăreţ,… … Dicționar Român
miorcăi — MIORCĂÍ, miorcăiesc, vb. IV. 1. intranz. (Despre broaşte) A orăcăi. 2. intranz. şi refl. fig. (Despre copii) A (se) smiorcăi. [prez. ind. şi: miórcăi] – Miorc + suf. ăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
sfârcâi — SFÂRCÂÍ, sfấrcâi, vb. IV. tranz. (reg.) A trece cu putere (şi cu zgomot) aerul pe nas; a smârcâi, a smiorcăi. – cf. s m â r c â i. Trimis de dante, 21.07.2004. Sursa: DEX 98 SFÂRCÂÍ vb. v. biciui, priza, smiorcăi, şfichiui, trage. Trimis de… … Dicționar Român
smiorcăire — SMIORCĂÍRE, smiorcăiri, s.f. Acţiunea de a (se) smiorcăi şi rezultatul ei. – v. smiorcăi. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 smiorcăíre s. f., g. d. art. smiorcăírii; pl. smiorcăíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
smârc — SMÂRC, smârcuri, s.n. 1. Loc mocirlos (acoperit cu vegetaţie); ochi de apă pe un teren mlăştinos. ♦ (La pl.; în basme) Loc îndepărtat şi primejdios, de unde îşi trage marea izvoarele. 2. (reg.) Unealtă primitivă făcută dintr o tigvă, care… … Dicționar Român
smârcâi — SMÂRCÂÍ, smấrcâi, vb. IV. intranz. (reg.) A smiorcăi. – Din sl. smrŭkati. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SMÂRCÂÍ vb. v. scânci, smiorcăi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime smârcâí … Dicționar Român
lamenta — LAMENTÁ, lamentez, vb. I. refl. A se plânge (în mod zgomotos şi adesea exagerat) de cineva sau de ceva; a se tângui, a se jeli. – Din fr. lamenter, lat. lamentari. Trimis de LauraGellner, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 LAMENTÁ vb. 1. v. văita. 2 … Dicționar Român