- miorcăi
- MIORCĂÍ, miorcăiesc, vb. IV. 1. intranz. (Despre broaşte) A orăcăi. 2. intranz. şi refl. fig. (Despre copii) A (se) smiorcăi. [prez. ind. şi: miórcăi] – Miorc + suf. -ăi.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MIORCĂÍ vb. a plânge, a (se) smiorcăi, (glumeţ) a (se) miorlăi, a orăcăi. (Copilul s-a miorcăi toată ziua.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeMIORCĂÍ vb. v. ocăcăi, orăcăi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemiorcăí vb., ind. prez. 1 sg. miorcăiésc, 3 sg. miorcăiéşte/miórcăie, imperf. 3 sg. miorcăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. miorcăiáscă/miórcăieTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA MIORCĂ//Í miorcăiiésc intranz. 1) (despre broaşte) A scoate sunete monotone, repetate şi răsunătoare, caracteristice speciei; a face "miorc-miorc"; a orăcăi. /miorc + suf. miorcăiăiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.