scânteiere

scânteiere
SCÂNTEIÉRE, scânteieri, s.f. Faptul de a scânteia; lumină slabă (şi intermitentă). ♦ Variaţie a strălucirii şi a culorii stelelor. [pr.: -te-ie-] – v. scânteia.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCÂNTEIÉRE s. 1. v. sclipire. 2. v. scintilaţie. 3. v. stră-lucire. 4. licărire, lucire, scăpărare, sclipire, sticlire, strălucire. (O ciudată scânteiere a ochilor.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scânteiére s. f., g.-d. art. scânteiérii; pl. scânteiéri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • scintilaţie — SCINTILÁŢIE, scintilaţii, s.f. 1. Modificare de intensitate şi de coloraţie a luminii stelare, datorită refracţiei sale neregulate în atmosferă. 2. Lumină emisă de o substanţă fosforescentă sub influenţa ionizării. 3. (Rar) Scânteiere, sclipire.… …   Dicționar Român

  • sclipire — SCLIPÍRE, sclipiri, s.f. Faptul de a sclipi; sclipeală, sclipit; lucire, scânteiere. – v. sclipi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCLIPÍRE s. 1. licăr, licărire, licărit, lucire, scăpă rare, scăpărat, scânteie, scânteiere,… …   Dicționar Român

  • strălucire — STRĂLUCÍRE, (rar) străluciri, s.f. 1. Acţiunea de a străluci şi rezultatul ei; intensitatea unei lumini vii. ♦ Lumină vie reflectată; scânteiere, sclipire; spec. iluminare produsă de un astru. ♦ (fiz.) Mărime care caracterizează un izvor de… …   Dicționar Român

  • sticlire — STICLÍRE, sticliri, s.f. Lumină vie, scânteietoare; lucire, strălucire, sclipire. – v. sticli. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STICLÍRE s. 1. lucire, scânteiere, sclipire, strălucire, (rar) străluciu, străluminare, (înv.), lucoare …   Dicționar Român

  • fulgerare — FULGERÁRE, fulgerări, s.f. 1. Acţiunea de a fulgera şi rezultatul ei; lumină ca de fulger; scânteiere, lucire, fulgerătură. 2. fig. Senzaţie, durere scurtă şi violentă. 3. fig. Durată scurtă; clipă, moment. – v. fulgera. Trimis de zaraza joe,… …   Dicționar Român

  • licăr — LÍCĂR, licăre, s.n. Sclipire, scânteiere, licărire; ceea ce sclipeşte; scânteie. [Var: lícur s.n.] – Din licări (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LÍCĂR s. v. sclipire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • lucire — LUCÍRE, luciri, s.f. Faptul de a luci; strălucire. – v. luci. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LUCÍRE s. 1. v. sclipire. 2. v. strălucire. 3. licărire, scăpărare, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire. (O ciudată lucire a ochilor …   Dicționar Român

  • lucoare — LUCOÁRE, lucori, s.f. (înv. şi arh.) Lumină; lucire, strălucire. – lat. lucor, oris. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LUCOÁRE s. v. lucire, lumină, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • reverberaţie — REVERBERÁŢIE, reverberaţii, s.f. 1. Persistenţă a unui sunet într o încăpere închisă, datorită reflexiei, după ce izvorul sonor a încetat să mai emită unde. ♢ Reverberaţie artificială = realizare cu mijloace acustice, electromagnetice,… …   Dicționar Român

  • scintilografie — SCINTILOGRAFÍE s.f. Scintigrafie. [gen. iei. / < fr. scintillographie, cf. lat. scintillatio – scânteiere, gr. graphein – a scrie]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  SCINTILOGRAFÍE s. f. scintigrafie. (< …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”