dudui — DUDUÍ, dúdui, vb. IV. 1. intranz. (Despre pământ, clădiri, ferestre etc.; la pers. 3) A se zgudui, a se cutremura, a bubui (din cauza unor lovituri, explozii etc. repetate). 2. intranz. (Despre motoare, maşini etc.; p. ext. despre ateliere,… … Dicționar Român
clăti — CLĂTÍ, clătesc, vb. IV. I. tranz. A curăţa rufe, vase etc., spălându le uşor cu apă, a limpezi într o ultimă apă curată; a clătări. ♦ refl. A se spăla uşor pe mâini, în gură etc. II. (Inv. şi pop.) 1. tranz. A clătina(1). ♦ (refl.) (Despre apă,… … Dicționar Român
sdruncina — sdrunciná ( n, at), vb. – 1. A perturba, a altera, a mişca. – 2. A scoate din ţîţîni, a sparge, a frînge. – 3. A şubrezi, a debilita. – 4. A scutura. – var. zdruncina. Mr. zdruncin(are). sl. drąčiti a perturba , sŭdrąčiti a îmblînzi , cu suf.… … Dicționar Român
zbihuială — ZBIHUIÁLĂ, zbihuieli, s.f. (reg.) Scuturătură, zgâlţâitură. – Zbihui + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBIHUIÁLĂ s. v. clătinătură, scuturătură, zgâlţâială, zgâlţâire, zgâlţâit, zgâlţâitură. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
ceartă — CEÁRTĂ, certuri, s.f. 1. Schimb de cuvinte aspre între două sau mai multe persoane; sfadă, gâlceavă. 2. (Rar) Neînţelegere, duşmănie, ură. – Din certa (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 23.01.2009. Sursa: DEX 98 CEÁRTĂ s. 1. v. neînţelegere … Dicționar Român
cobâlţâit — cobâlţâít, cobâlţâíturi, s.n. (reg.) scuturătură, clătinătură, hurducătură. Trimis de blaurb, 17.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
colb — COLB, (rar) colburi, s.n. (reg.) Praf. ♢ expr. A bate (pe cineva) să i meargă (sau de i merge) colbul = a bate tare (pe cineva). – et. nec. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 COLB s. v. praf, pulbere. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
cutremur — CUTRÉMUR, cutremure, s.n. 1. Mişcare puternică şi bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarţei pământului, provocată de dislocări subterane, de erupţii vulcanice etc.; seism. 2. fig. Înfiorare, cutremurare, fior; p. ext. teamă, frică … Dicționar Român
cutremura — CUTREMURÁ, cutrémur, vb. I. 1. refl. (Despre pământ) A se zgudui din cauza unui cutremur (1). ♦ refl. şi tranz. A (se) clătina, a (se) scutura. 2. refl. şi tranz. fig. A (se) înfiora, a tresări sau a face să tresară; p. ext. a (se) îngrozi, a… … Dicționar Român
cutremurătură — CUTREMURĂTÚRĂ s. clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlţâială, zgâlţâire, zgâlţâit, zgâlţâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură. (La… … Dicționar Român