putriditate — PUTRIDITÁTE s.f. (livr.) Putreziciune. – Din fr. putridité. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PUTRIDITÁTE s. v. putreziciune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime putriditáte s. f. (sil. tri ), g. d … Dicționar Român
putred — PÚTRED, Ă, putrezi, de, adj. 1. Care a putrezit; intrat în putrefacţie; putregăios, putrid. ♢ expr. Putred de copt = foarte copt, răscopt, aproape stricat. Putred de bogat (sau bogat putred) = foarte bogat. (pop.) Ploaie putredă = ploaie deasă şi … Dicționar Român
putrefacţie — PUTREFÁCŢIE, putrefacţii, s.f. 1. Proces de descompunere a unor substanţe organice (vii sau moarte) sub influenţa unor bacterii; putrezire. ♦ Fază ultimă a procesului de asimilare şi dezasimilare a hranei de către un organism viu, care constă în… … Dicționar Român
putregai — PUTREGÁI, putregaiuri, s.n. 1. Lemn sau plantă putredă; p. ext. masă de materie vegetală descompusă; putreziciune, putrejune. ♦ fig. Epitet depreciativ dat unui om bătrân şi neputincios. 2. Boală a plantelor provocată de unele ciuperci. 3. fig.… … Dicționar Român
putrezime — PUTREZÍME, putrezimi, s.f. (Rar) Putreziciune. – Putred + suf. ime. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PUTREZÍME s. v. putreziciune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime putrezíme s. f. (sil. tre ), g. d. art.… … Dicționar Român
reveni — REVENÍ1, pers 3 reveneşte, vb. IV. (reg.) 1. intranz. şi refl. (Despre pământ, aer etc.) A deveni jilav, a se umezi. 2. refl. (Despre timp) A se răcori. – Din reavăn. Trimis de romac, 17.11.2008. Sursa: DEX 98 REVENÍ2, revín, vb. IV. intr … Dicționar Român
bahnă — BÁHNĂ, bahne, s.f. (reg.) Loc mlăştinos, acoperit cu iarbă sau stuf; smârc. – Din ucr. bahno. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BÁHNĂ s. v. băltoacă, mlaştină, mocirlă, smârc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime báhnă s. f … Dicționar Român
corupţie — CORÚPŢIE, corupţii, s.f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [var.: (înv.) corupţiune s.f.] – Din fr. coruption, lat. coruptio, onis. Trimis de IoanSoleriu, 19.01.2006. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
minciună — MINCIÚNĂ, minciuni, s.f. 1. Denaturare intenţionată a adevărului având de obicei ca scop înşelarea cuiva; neadevăr. ♢ expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A… … Dicționar Român
putrejune — PUTREJÚNE, putrejuni, s.f. (înv.) Putregai (1). – Putred + suf. iune. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PUTREJÚNE s. v. corupţie, decadenţă, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dez măţ,… … Dicționar Român
