putred

putred
PÚTRED, -Ă, putrezi, -de, adj. 1. Care a putrezit; intrat în putrefacţie; putregăios, putrid. ♢ expr. Putred de copt = foarte copt, răscopt, aproape stricat. Putred de bogat (sau bogat putred) = foarte bogat. (pop.) Ploaie putredă = ploaie deasă şi măruntă, de lungă durată. ♦ (Despre răni, ţesuturi etc.) Cangrenat, purulent. ♦ (Despre bălţi, mlaştini) Care miroase urât; stătut. 2. fig. Decăzut moraliceşte, dăunător societăţii, corupt. ♢ expr. E ceva putred la mijloc (sau în Danemarca), se spune când lucrurile nu se desfăşoară normal, când există ceva suspect. – lat. putridus.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PÚTRED adj. 1. descompus, putrezit, (livr.) putrid, (rar) putregăit, (pop.) putregăios, (reg.) zăcut. (O materie organică putred.) 2. (med.) cangrenat, necrozat, putrezit, (rar) necrotic, (livr.) mortificat. (Ţesut putred.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PÚTRED adj. v. corupt.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pútred adj. m. (sil. -tred), pl. pútrezi; f. sg. pútredă, pl. pútrede
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PÚTRE//D putreddă (putredzi, putredde) 1) (despre substanţe organice) Care s-a descompus sau se află în stare de descompunere sub acţiunea unor microorganisme. Lemn putred. ♢ putred de bogat (sau bogat putred) foarte bogat. 2 fig. (despre stări şi lucruri, medii sociale) Care vădeşte decădere economică şi morală. /<lat. putridus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

pútred (pútredă), adj. – Stricat, descompus. – Mr., megl. putrid. lat. pūtrῑdus (Puşcariu 1420; REW 6877), conservat numai în rom. (Rosetti, I, 171). – Der. putrezi (var. înv. putredi, Mold. putrădesc), vb. (a se descompune); putrejune (var. putreziciune), s.f. (putrefacţie); putregai (var. putrigai), s.n. (lemn putred, putreziciune), unde g apare ca în mucegai (Tiktin), în locul lui j din putrejune, cf. repezi › repejune › repeguş (după Puşcariu 1421, dintr-un lat. *pūtrῑcus , explicaţie care ar fi insuficientă); putregăi, vb. (a se putrezi); putregăios, adj. (putrezit de jumătate, mîncat de carii); putrezitor, adj. (care putrezeşte); putrezitură, s.f. (putrefacţie). – Der. neol. (din fr.) putrefacţi(un)e, s.f.; putrescibil, adj.; imputrescibil, adj.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • putred — obs. erron. form of putrid …   Useful english dictionary

  • Râul Putred — Geobox River name = Râul Putred native name = other name = other name1 = image size = image caption = country type = Countries state type = region type = district type = Counties city type = Villages country = Romania country1 = state = state1 =… …   Wikipedia

  • putrid — PUTRÍD, Ă, putrizi, de, adj. (livr.) Putred. – Din fr. putride. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PUTRÍD adj. v. descompus, putred, putrezit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  putríd adj …   Dicționar Român

  • putregăios — PUTREGĂIÓS, OÁSĂ, putregăioşi, oase, adj. (pop.) Putred (1). [pr.: gă ios] – Putregai + suf. os. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PUTREGĂIÓS adj. v. descompus, putred, putrezit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • putrezi — PUTREZÍ, putrezesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (Despre materii organice) A se descompune treptat sub influenţa bacteriilor de putrefacţie; a se altera, a se strica, a se putregăi, a se putrefia. ♦ (Despre organe şi ţesuturi ale corpului) A se… …   Dicționar Român

  • sapro — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia putred , putrezire . [< fr., it. sapro , cf. gr. sapros]. Trimis de LauraGellner, 27.08.2005. Sursa: DN  SAPRO elem. putrefacţie, putred , poluat . (< fr. sapro , cf. gr. sapros, putred) …   Dicționar Român

  • Traian Demetrescu — Traian Rafael Radu Demetrescu Born December 5, 1866(1866 12 05) Craiova, Principality of Romania Died April 9, 1896(18 …   Wikipedia

  • Chirui River (Miletin) — Chirui River River Countries Romania Counties Botoşani Count …   Wikipedia

  • putregai — PUTREGÁI, putregaiuri, s.n. 1. Lemn sau plantă putredă; p. ext. masă de materie vegetală descompusă; putreziciune, putrejune. ♦ fig. Epitet depreciativ dat unui om bătrân şi neputincios. 2. Boală a plantelor provocată de unele ciuperci. 3. fig.… …   Dicționar Român

  • zăcut — ZĂCÚT1 s.n. Zăcere. – v. zăcea. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZĂCÚT2, Ă, zăcuţi, te, adj. 1. Care a stat mult într un loc; (despre apă) stătut, clocit. ♦ Putred. 2. (Rar) care a fost bolnav (greu); care are cicatrice, urme de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”