proveniénţã — s. f. (sil. ni en ), g. d. art. proveniénţei; pl. proveniénţe … Romanian orthography
origine — ORÍGINE, origini, s.f. 1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru, a unui fenomen; început, provenienţă; izvor, obârşie. ♢ loc. adj. De origine = a) de provenienţă, de natură; b) originar. 2. Apartenenţă prin naştere la o anumită familie, la… … Dicționar Român
de — DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziţie condiţională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de şi introduce o propoziţie concesivă) Cu toate că, deşi, şi dacă. Obraznicul, şi de i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ … Dicționar Român
extracţie — EXTRÁCŢIE, extracţii, s.f. 1. Extragere. 2. Operaţie de aducere la suprafaţă a minereului, a materialelor şi a personalului, prin puţuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei. 3. Îndepărtare a unui corp străin… … Dicționar Român
ştampilă — ŞTAMPÍLĂ, ştampile, s.f. 1. Instrument format dintr o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripţie sau o emblemă, cu care se ştampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripţie sau… … Dicționar Român
baci — BACI, baci, s.m. 1. Cioban care conduce o stână. 2. Cel care câştigă şi aruncă primul la jocul de arşice. – et. nec. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BACI s. (reg.) sameş, scutar. (Baciul unei stâne.) Trimis de siveco, 26.12.2007.… … Dicționar Român
din — prep. I. (Cu sens local) 1. (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) Oglinda din perete. 2. (Introduce un complement care arată punctul de plecare) A ieşit din casă. ♦ (În corelaţie cu prep. în … Dicționar Român
hispanofil — HISPANOFÍL, Ă, hispanofili, e, s.m. şi f. Admirator a tot ce este de origine spaniolă sau de provenienţă spaniolă. – Din fr. hispanophile. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hispanofíl s. m., pl. hispanofíli Trimis de siveco, 10.08.2004 … Dicționar Român
obârşie — OBẤRŞIE, obârşii, s.f. 1. Punct de plecare, început, origine. 2. Locul unde s a născut cineva; familia, neamul din care se trage cineva; origine (socială). 3. Locul de unde începe să se formeze albia unui râu; izvor. 4. Culme, muchie, vârf. – Din … Dicționar Român
suşă — SÚŞĂ, suşe, s.f. (livr.) Origine, sursă. ♦ (med.) Provenienţă a unei culturi de microbi; tulpină. – Din fr. souche. Trimis de ionel, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 SÚŞĂ s. v. cotor, matcă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime súşă s … Dicționar Român
