curge — CÚRGE, pers. 3 cúrge, vb. III. intranz. I. 1. (Despre ape) A se mişca necontenit în direcţia pantei. ♢ expr. A curge gârlă = a veni din belşug. Va curge multă apă pe gârlă (sau pe Dunăre) = va trece mult timp. Dacă (sau de) nu curge, pică = chiar … Dicționar Român
prelingere — PRELÍNGERE, prelingeri, s.f. Acţiunea de a (se) prelinge şi rezultatul ei. – v. prelinge. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRELÍNGERE s. v. scurgere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime prelíngere s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
şiroi — ŞIRÓI1, şiroaie, s.n. 1. Şuviţă (abundentă) de lichid care curge sau se prelinge de undeva. ♢ expr. A curge şiroie (sau şiroi) = a curge din abundenţă. 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune şi abundenţă pe locurile înclinate (în urma… … Dicționar Român
bale — BÁLE s.f. pl. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură. ♢ expr. (fam.) A i curge (cuiva) balele după ceva = a dori mult ceva. ♦ Materie mucilaginoasă care acoperă corpul peştilor. ♦ Urmă mucoasă lăsată de melc în mers. – cf. lat. *baba … Dicționar Român
pişti — PIŞTÍ vb. v. prelinge, scurge. Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime piştí, piştésc, vb. IV 1. (înv. şi reg.; despre lichide) a curge încet, a se scurge; a se prelinge din ...; a izvorî, a ţîşni, a ieşi la suprafaţă. 2. (despre… … Dicționar Român
prelins — PRELÍNS, Ă, prelinşi, se, adj. (Despre păr sau pene) Neted, lucios şi lipit de corp, lipsit de ondulaţii; (despre fiinţe) cu părul sau penele netede, lucioase şi lipite de corp; foarte lins. – v. prelinge. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
exsudat — EXSUDÁT, exsudate, s.n. Lichid bogat în albumină care trece din vasele sangvine în ţesuturi. – Din fr. exsudat. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 exsudát s. n., pl. exsudáte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
pic — PIC1, (I) interj., (II) picuri, s.n. I. interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. s.n. 1 … Dicționar Român
pica — PICÁ1, pic, vb. I. 1. intranz. (înv. şi pop.) A cădea de la o oarecare înălţime. ♢ expr. (fam.) A pica (sau a fi picat) (ca) din cer (sau din lună, din nori, din stele) = a) a veni pe neaşteptate; b) a fi dezorientat, a nu şti ce să facă. A pica… … Dicționar Român
ţâr — ŢÂR1 interj. Cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier şi de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurând de undeva. [var.: ţârc interj.] – Onomatopee. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŢÂR2, ţâri, s.m. 1.… … Dicționar Român
